Recesiunea globală şi digitalizarea reprezintă principalele provocări cu care se confruntă companiile de media, noile tendinţe şi evenimente anticipate urmând să schimbe raportul de forţe din cadrul industriei, potrivit celui mai recent raport realizat de grupul specializat în tehnologie, media şi telecomunicaţii (TMT) din cadrul Deloitte.
Studiul Deloitte prezintă o serie de previziuni privind industria media globală în 2010:
1. Programele de televiziune şi de radio îşi menţin supremaţia
În 2010, majoritatea conţinutului video şi audio va fi consumat în mod linear, adică în baza programelor stabilite de instituţiile media de profil. Peste 90% din conţinutul televizat şi peste 80% din cel audio va fi accesat prin intermediul canalelor tradiţionale.
Mai mult, acest tip de consum ar putea chiar să crească în cursul anului. În general vorbind, achiziţia de noi echipamente TV sau lansarea de noi servicii, precum sistemul high-definition (HD) sau canalele de filme, încurajează creşterea consumului. Vânzările de televizoare noi s-au menţinut la un nivel relativ ridicat în ţările în curs de dezvoltare, unde progresul televiziunii este evident, pe fondul unei creşteri considerabile a veniturilor din publicitate. În multe state, rata de penetrare a sistemelor HD creşte în ritm constant.
2. Orientare spre publicitatea online
Bugetele aferente publicităţii online sunt estimate să crească în valoare şi într-un ritm mult mai alert decât restul pieţei de publicitate. Chiar dacă recesiunea a afectat şi acest segment, provocând o scădere de 5% a veniturilor anul trecut, declinul este mult mai mic decât cel înregistrat de orice altă categorie de publicitate. Cu alte cuvinte, chiar dacă mediul online a avut o creştere negativă, cota sa de piaţă continuă să crească. Potrivit estimărilor, publicitatea online îşi va majora ponderea în industria de profil de la aproximativ 10% în 2009, la 15% la sfârşitul lui 2011.
Performanţa din prima jumătate a anului trecut arată că pieţele media tradiţionale cele mai vulnerabile în faţa online-ului sunt revistele şi ziarele, urmate de radio şi de segmentul outdoor. Televiziunea pare să reziste cel mai bine în faţa acestei tendinţe.
3. Dispozitivele eReaders şi cărţile în variantă electronică, la putere
În acest an, vânzările de dispozitive eReader sunt estimate să ajungă la 5 milioane de unităţi pe plan global. În acelaşi timp, vânzările de cărţi în variantă electronică (eBooks) ar putea ajunge la 100 de milioane de exemplare. Din ce în ce mai multe astfel de cărţi sunt citite cu ajutorul altor dispozitive, în detrimentul celor de tip eReader – calculatoare personale, netbook-uri, telefoane smart sau dispozitive netTabs.
Succesul cărţilor în variantă electronică reprezintă o provocare atât pentru scriitori, cât şi pentru edituri. Deşi sunt uşor de achiziţionat, preţul mic pentru o astfel de carte indică o schimbare a modelului de business. Preţurile mici nu reprezintă o noutate pentru edituri, dar astfel de practici au fost până acum rezervate pentru un număr redus de cărţi, şi nu pentru sute de mii de titluri.
4. Ziarele vor plată online
Dezbatarea privind accesul la conţinutul online contra-cost poate continua şi în 2010, însă şansele sunt mici ca revistele şi ziarele să concretizeze aceste discuţii în acţiuni sau rezultate reale. Doar o mică pondere dintre publicaţiile lumii ar putea implementa astfel de modele, şi mult mai puţine ar putea obţine profit în acest fel. Există posibilitatea ca unele iniţiative online contra-cost să obţină un succes important, dar ele se vor dovedi de fapt excepţia care va confirma regula. Pe scurt, veniturile aferente activităţii online vor proveni în continuare din publicitate.
Practica de a pune la dispoziţie întreaga publicaţie online şi în mod gratuit pare să accelereze declinul numărului de abonaţi la varianta tipărită a publicaţiilor.
Cea mai importantă strategie se va concentra probabil pe efortul continuu de retenţie a cât mai multor abonaţi la varianta tipărită, în speranţa unei redresări a pieţei de publicitate aferentă.
5. Canalul TV şi Internetul se completează
Eforturile de convergenţă ale celor mai mari platforme de distribuţie media – Internetul şi televiziunea – se vor intensifica în acest an. Principalii agenţi ai acestei fuziuni vor fi mai degrabă utilizatorul, producătorul de conţinut şi publicitarii, decât un dispozitiv integrat.
Publicitatea va fi unul dintre cei mai importanţi beneficiari ai utilizării simultane a Internetului şi televiziunii. Valoarea pieţei de publicitate difuzată pe televizor este estimată la 180 de miliarde de dolari la nivel global, în 2010, în timp ce publicitatea online ar putea ajunge la 63 de miliarde de dolari.
Studiile au arătat că utilizarea combinată a canalelor online şi TV poate genera cu 47% mai mult interes pentru un brand decât dacă cele două canale sunt folosite în mod separat.
6. Serviciile muzicale urcă „în clasamente”
Chiar dacă în general cererea pe piaţa muzicii se menţine solidă şi la scară largă, CD-ul nu mai reprezintă un instrument de creştere, ci mai degrabă un produs care prezintă interes doar pentru colecţionari. Drept rezultat, serviciile muzicale premium pe bază de abonament au devenit alternativa complementară şi pozitivă.
Astfel de servicii ar putea genera în sfârşit beneficii semnificative, în acest an, în condiţiile în care numărul abonaţilor – fără a lua în calcul persoanele care doar se înregistrează – este estimat să depăşească în premieră zece milioane.
7. Revin automatele de DVD-uri
În plină revoluţie digitală globală, o serie de tehnologii mai vechi par să revină în forţă. De exemplu, la mai bine de un secol de când au fost inventate, automatele clasice pot aduce în continuare valoare pe segmentul distribuţiei de DVD-uri.
Potrivit raportului Deloitte, volumul şi valoarea DVD-urilor distribuite prin intermediul automatelor se va dubla 
în acest an, în mare parte datorită creşterii capacităţii. Succesul acestui model de distribuţie este determinat de preţul mic şi de modul simplu de utilizare.
Automatele pot fi aşezate în locaţii cu trafic pietonal ridicat, cum ar fi restaurantele fast food, magazinele alimentare sau staţiile de metrou. Cu cât numărul automatelor este mai mare, cu atât numărul locaţiilor de unde pot fi închiriate şi returnate DVD-uri creşte.
8. Televiziunea 3D face promisiuni
Succesul de anul trecut al cinematografiei 3D a generat aşteptări ridicate pentru un salt similar şi în televiziune, în 2010.
Anul acesta poate fi marcat de o serie de premiere semnificative pentru televiziunea 3D, inclusiv lansarea primelor canale de televiziune 3D în Europa şi America de Nord, a primelor televizoare sau a camerelor 3D.
Chiar şi aşa, debutul va fi îngreunat de provocări substanţiale. Tehnologia 3D are un potenţial important de creştere a veniturilor în televiziune, însă numărul de abonaţi, veniturile aferente abonamentelor sau vânzării de echipamente, precum şi conţinutul disponibil ar putea fi neglijabile până la sfârşitul anului.
Previziunile publicate de Deloitte au la bază opiniile companiilor şi experţilor, contribuţiile celor 7.000 de parteneri şi seniori specializaţi din cadrul firmelor membre Deloitte Touche Tohmatsu, precum şi discuţii cu analişti financiari, analişti specializaţi şi diverse organizaţii de profil.
DETALII:
Citeşte şi: Online-ul, printul şi inovaţia distructivă într-un studiu Deloitte
