Proiectul de ordonanță – care trebuia să dea viaţă unui program considerat o soluție salvatoare într-o perioadă dificilă pentru companii – era așteptat cu sufletul la gură, de câteva luni bune, de către tinerii care doresc să demareze o afacere în România. Este vorba de un grant de până la 10.000 de euro și un credit bancar de până la 100.000 de euro, girat de Fondul Național de Garantare. Odată ce și-a înregistrat firma la Registrul Comerțului, tânărul întreprinzător n-ar trebui decât să încarce online planul său de afaceri, care ar primi instantaneu un scor ce îl poate califica pentru obținerea sprijinului financiar.
În proiectul de ordonanță, se prevede pentru 2011 un buget de un milion de euro.
„Programul a fost lansat pe 6 octombrie, iar timp de o lună a fost supus dezbaterii publice. De aceea, s-a decis ca demararea lui să aibă loc anul viitor. Este deja prins în buget, cu cinci milioane de euro. Pentru 2012, am estimat un buget de opt milioane de euro“, precizează, pentru Capital, Dumitru Nancu, vicepreședintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (AIPPÎMM). El spune că tinerii întreprinzători vor putea – de la jumătatea lunii ianuarie sau cel târziu la începutul lunii februarie, după aprobarea bugetului pe 2011 – să completeze online aplicația.
Calculatorul decide
„Aplicația online este gata. Acum se fac ultimele verificări. Vă pot spune că selectarea solicitanților pentru acest gen de sprijin financiar se va face printr-o aplicație informatică și că niciun funcționar nu va putea interveni. La punctaje egale, calculatorul va alege aplicantul care a transmis primul planul de afaceri“, subliniază Nancu. Vicepreședintele AIPPÎMM spune că, în 2011, programul ar putea fi accesat de la 500 până la 1.000 de beneficiari din rândul tinerilor întreprinzători. Drept urmare, s-ar putea crea între 2.000 și 5.000 de noi locuri de muncă.
„Explicația este simplă: nu toți vor reuși să obțină punctajul pentru 10.000 de euro. De aceea, numărul beneficiarilor ar putea să fie mai mare de 500. Pe de altă parte, dacă alte programe pe care le derulăm nu vor avea succesul scontat, atunci banii vor fi realocați către acest program“, adaugă Nancu. Cât privește intensitatea ajutorului de stat, aceasta va fi de maximum 50% (10.000 de euro, dar nu mai mult 50% din valoarea proiectului).
Mediul de afaceri, afectat de întârziere
Florin Jianu, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTÎR), susține că s-au purtat discuții în repetate rânduri și cu premierul Boc, și cu președintele Agenției pentru IMM, Cristian Haiduc.
„Au pus o serie de condiții, însă ordonanța tot nu apărea. În urma negocierilor, cei care obțineau sprijin financiar ar fi trebuit să reinvestească 50% din profitul obținut în primul an și să angajeze doi salariați în decurs de 90 de zile“, spune Jianu. Sumele care urmau să fie obținute ca sprijin puteau fi utilizate cu titlu de capital de lucru ori pentru achiziționarea de tehnică de calcul sau renovarea sediului firmei. Însă scorul obținut de solicitant ar fi diferit, în funcție de modul de utilizare a banilor respectivi.
Cel mai mare punctaj l-ar primi întreprinzătorii care demarează afaceri în mediul rural. Puncte suplimentare se câștigă în cazul în care, în planul de afaceri, ponderea investițiilor depășește 80% din cheltuieli.
Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNÎPMMR), afirmă că mediul de afaceri este neplăcut surprins de faptul că un proiect de lege, care ar fi stimulat creșterea economică, a rămas la nivel declarativ și nu a fost pus în practică în acest an.
„În ultimii doi ani, și-au încetat activitatea peste 300.000 de firme, din care jumătate aparțineau tinerilor întreprinzători. De aceea, considerăm absolut necesar ca în luna ianuarie  a anului viitor, cel târziu, aceste reglementări să intre în vigoare“, susține Nicolescu. El consideră că punerea în practică a programului este importantă și din punct de vedere psihologic, în condițiile în care mediul de afaceri din România are o evoluție nesatisfăcătoare, potrivit evaluării CNÎPMMR pentru semestrul I al acestui an.
„Este important ca întreprinzătorii să primească un semnal pozitiv, care să arate că Executivul trece de la promisiuni la măsuri concrete, necesare ieșirii din criză“, completează președintele.

Pentru că ordonanța a rămas anul acesta pe hârtie, s-au pierdut cel puțin 1.000 de firme noi și peste 4.000 de locuri de muncă.
Ovidiu Nicolescu președinte, CNÎPMMR

10.000
de euro vor putea primi de la stat tinerii întreprinzători care nu au mai avut societăţi comerciale şi care vor angaja până la patru salariaţi