Peste opt milioane de euro au fost cheltuite pentru a se imagina un drum care să ajungă la Sibiu, fie că vorbim despre o autostradă care să o continue pe cea dinspre Capitală spre Pitești, fie că discutăm despre un drum expres care începe de la Făgăraș, potrivit unor informații remise de Compania de Autostrăzi la solicitarea capital.ro.
Câți miniștri au fost la Transporturi, tot atâtea idei au apărut pentru crearea unui drum rapid până la Sibiu. Dacă miniştrii PDL au visat mereu la o autostradă, liberalii au imaginat, pe mulți bani, și un drum expres care să lege Sibiul de Făgăraş.
În total, am cheltuit 8.047.228 de euro doar pe studii de fezabilitate pentru niște proiecte care ar putea rămâne doar pe hârtie.
Autostrada Pitești-Sibiu, scumpă și greu de realizat
Nu se poate vorbi de un Coridor IV Pan-european dacă nu va exista și o autostradă între Sibiu şi Piteşti. Potrivit studiului de fezabilitate realizat de Iptana în perioada 2007-2008, studiu care a costat circa 3 milioane de euro (9.794.131 lei cu TVA), o autostradă de la Sibiu la Pitești ar costa circa 3,09 miliarde de euro.
Și cum bani nu prea există la bugetul de stat, o variantă ar fi fondurile europene. Proiectul ar putea fi inclus pe exercițiul bugetar 2014-2020, însă ne-ar consuma aproape întreaga sumă alocată pentru infrastructura de transport.
O altă variantă, des vehiculată de autorități, inclusiv de ministrul transporturilor Anca Boagiu și de primul-ministru Emil Boc, este construirea autostrăzii prin parteneriat public-privat. Problema este că, în actualele condiții economice, băncile și fondurile de investiții nu vor sări să susțină cu bani firma de construcții care și-ar putea asuma realizarea acestui proiect, pentru că vorbim de o sumă mare de bani.
În condițiile în care Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a decis să concesioneze lucrările de execuție a secțiunii dintre Brașov și Făgăraș a Autostrăzii Transilvania la pachet cu autostrada Comarnic-Brașov, întrebarea care se pune este dacă între Sibiu și Pitești va mai exista vreodată o autostradă.
În memorandumul aprobat de ministrul de resort, Anca Boagiu, prin care autostrada Comarnic-Brașov devine autostrada Comarnic-Făgăraș, se precizează că se dorește crearea unei alternative la autostrada Sibiu-Pitești, parte a Coridorului IV Pan-European, proiect estimat la peste trei miliarde de euro.
Nu știm când o începem, dar știm când o să fie gata
Întrebați de capital.ro dacă s-a renunțat la ideea construirii unei legături rutiere de mare viteză între Pitești și Sibiu, conducerea CNADNR a negat acest lucru. ”Construirea autostrăzii Sibiu-Pitești este în continuare posibilă și oportună având în vedere traficul ridicat pe această secțiune de drum, în prezent aflându-se în desfășurare realizarea studiilor tehnice”, precizează Daniela Drăghia, directorul general al Companiei de Austotrăzi, în răspunsul trimis către capital.ro.
La începutul lunii septembrie , Anca Boagiu a declarat că autostrada va fi finalizată în 2016 și că va fi construită în parteneriat public-privat. Deși a precizat termenul de finalizare șefa de la Transporturi nu a menționat și anul în care vor începe lucrările.
"Pentru această autostradă nu avem finanțare și urmează să se lanseze un parteneriat public-privat. În acest moment se lucrează la documentația tehnică pentru lansarea selectării partenerului privat", a precizat Boagiu.
Studiul de fezabilitate realizat de Iptana, în 2007, a fost adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 1418, din 4 noiembrie 2008. Valoarea proiectului în lungime de 115 kilometri era estimată la circa 3,09 miliarde de euro, din cauza numărului mare de lucrări de artă care ar trebui să fie realizate.
Drum expres până la Sibiu desenat pentru 5 milioane de euro
Liberalul Ludovic Orban, ministru al transportului pentru circa doi ani de zile în timpul guvernării Tăriceanu, s-a gândit, însă, să lege Sibiul de Făgăraș. Pentru a-și da seama cum ar arăta un astfel de drum, Orban a cerut realizarea unui studiu de fezabilitate.
L-au făcut cei de la POYRY INFRAGmbH și Arcadise Eurometudes, în 2007, pentru 15.930.351 lei cu TVA, respectiv circa 5,081 milioane de euro. Ideea a fost ulterior abandonată. Indicatorii tehnico-economici au fost adoptați tot în 2008, prin Hotărârea de Guvern nr. 235 din 5 martie.