În ciuda promisiunilor de reaşezare a lefurilor de la stat, mulţi bugetari obţin în continuare venituri ce-i fac invidioşi pe angajaţii din mediul privat.
În bună tradiţie autohtonă, legea salarizării unitare, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie, a rămas în stand by. Totul din cauza lipsei normelor de aplicare. În consecinţă, bugetarii sunt plătiţi în continuare după legile vechi, care le permit să cumuleze tot felul de sporuri şi care fac ca între funcţii similare să apară diferenţe uriaşe de venituri de la o instituţie la alta, dacă nu chiar în cadrul aceleiaşi entităţi.
Mai mult, nu puţine sunt cazurile în care miniştrii şi secretarii de stat câştigă de două ori mai puţin decât un director general sau un consilier aflat în subordinea lor.
Nici reducerile de cheltuieli de personal, atât de clamate în ultimul an, nu sunt impresionante. La nivelul bugetului de stat, va exista chiar o creştere de circa 800 de milioane de lei (5%) faţă de 2009, opt din cincisprezece ministere înregistrând majorări de până la 114% ale fondurilor salariale.
E drept că există plăţi restante şi sporuri pe care statul este obligat prin hotărâri judecătoreşti să le achite, că unele structuri au costuri mai mari pentru că au preluat personalul unor agenţii sau autorităţi publice şi că, per ansamblu, la nivelul bugetului consolidat, va exista o scădere de 1,4 miliarde de lei (3%) a cheltuielilor salariale. Însă, autorităţile au lăsat să se înţeleagă că aceasta se va realiza cu preţul renunţării la 100.000 de bugetari (circa 10% din total).
Deocamdată, însă, totul este doar teorie.
Într-un an de recesiune, în multe instituţii publice s-a câştigat mai bine decât la privat. Vârfuri ale veniturilor au fost consemnate în justiţie, siguranţă naţională şi în companiile media de stat.
Pentru unii bugetari, criza rămâne doar o ştire de presă. Cu securea FMI deasupra capului, Guvernul a promis tot anul 2009 îngheţarea, plafonarea sau chiar reducerea salariilor plătite din bani publici. Realitatea, însă, contrazice strategiile concepute pe hârtie la Palatul Victoria. Şi anul trecut, numeroşi angajaţi ai statului au câştigat mult mai bine decât cei care au lucrat în mediul privat.
Revista „Capital“ a întreprins un demers jurnalistic, încercând să afle care au fost cele mai mari venituri salariale şi din ce au fost compuse ele (sporuri, prime, salariu de bază etc.) în cazul celor aproximativ 50 de instituţii finanţate direct de la bugetul de stat. Nu a fost nici de această dată o surpriză faptul că doar o mică parte dintre cei invitaţi la dialog au acceptat să răspundă. Iar dintre cei care au făcut-o, puţini au oferit informaţiile solicitate, restul explicând că „salariile plătite din bani publici sunt confidenţiale“. Ca urmare, am fost nevoiţi, în destule situaţii, să apelăm la declaraţiile de avere publicate pe site-urile instituţiilor (cu dezavantajul că în unele cazuri sumele corespund anului 2008; însă, potrivit afirmaţiilor celor chestionaţi, în 2009 nu au avut loc schimbări majore comparativ cu anul precedent).
Declaraţii de avere cu surprize
Declaraţiile de avere ale unor demnitari scot la iveală diferenţe salariale stranii. De exemplu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a avut în 2009 venituri salariale în valoare de 48.500 de lei, cu aproape 20.000 de lei mai puţin decât ministrul Turismului, Elena Udrea. Însă ambii miniştri au muncit pe mai puţini bani decât un consilier juridic din cadrul Ministerului Justiţiei (111.316 lei/an). De ce? „Fiindcă cele două funcţii sunt salarizate după legi diferite. În vreme ce ministrul are o indemnizaţie fixă, stabilită prin Legea nr. 154/1998, consilierul juridic este asimilat magistraţilor şi este salarizat conform O.U. nr. 27/2006“, este răspunsul primit de la biroul de presă al Ministerului Justiţiei.
Şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au obţinut venituri diferite. De exemplu, actualul preşedinte al CSM, Florica Bejinaru, a câştigat 202.954 de lei/an, cu 31.000 de lei/an mai mult decât fostul preşedinte. Declaraţiile sunt corespunzătoare perioadei în care ambii erau doar membri ai CSM, însă doamna Bejinaru era judecător de tribunal şi avea salariul mai mic decât cel al domnului Virgil Andreieş, la acea vreme preşedinte al Curţii de Apel Cluj. „Diferenţele apar din cauza vechimii în muncă şi a celei în magistratură“, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al CSM, judecătorul Cecilia Morariu. Aceeaşi discrepanţă apare şi în cazul procurorilor. Astfel, un procuror şef de secţie în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie a avut un salariu anual de 141.000 de lei, cu 37.000 de lei mai mult decât procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi. Procurorul Simona Frolu, din cadrul biroului de informare publică şi relaţii cu presa al Ministerului Public, spune că la baza acestor diferenţe stau vechimea în muncă şi cea în magistratură, care „bat“ sporul de conducere.
Dar, salariile acestora par mici în comparaţie cu cel al fostului preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Nicolae Popa, care a ridicat anual peste 234.000 de lei.
Într-o situaţie ingrată s-a aflat Avocatul Poporului, Ioan Muraru, care a câştigat mai mult din activitatea didactică decât din cea de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Astfel, din declaraţia de avere depusă în 2009 rezultă că veniturile salariale anuale au fost de 64.322 de lei, la care s-au adăugat 87.756 de lei/an de la Universitatea Bucureşti, 30.491 de lei/an de la Universitatea Titu Maiorescu şi… 8.763 de lei din pensie.
Cât au câştigat şefii
În ceea ce priveşte cele mai mari venituri medii nete lunare obţinute în 2009 în instituţiile publice, acestea au variat destul de mult. Astfel, secretarul general al Camerei Deputaţilor a încasat suma de 6.389 de lei, în timp ce în buzunarul unui director general au intrat 5.072 de lei. Sume comparabile au obţinut şi consilierul-şef din cadrul Consiliului Legislativ (5.223 de lei, sumă în care este inclusă şi prima anuală aferentă lui 2008, plătită anul trecut, precum şi prima de vacanţă pe 2009) şi preşedintele instituţiei (5.223 de lei). În cazul Ministerului Dezvoltării Regionale, veniturile medii lunare realizate, în 2009, de persoane cu funcţie de conducere din cadrul direcţiilor care gestionează fonduri europene s-au încadrat între 9.751 şi 8.742 de lei. Preşedintele Institutului Cultural Român, Roman Patapievici, a avut, anul trecut, un venit mediu net lunar de 5.965 de lei, în timp ce în cadrul agenţiei de presă Agerpres, cea mai mare sumă lunară netă a fost încasată de directorul general adjunct, 5.275 de lei. În cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), venitul mediu lunar al unui director a variat între 5.687 şi 5.386 de lei, iar al unui demnitar, între 5.228 şi 4.784 de lei. În Secretariatul General al Guvernului, un consilier de stat a câştigat net 9.459 de lei pe lună, iar un manager principal din cadrul Unităţii Implementare Program – 7.968 de lei.
Restructurări în aşteptare
Deşi conducerea de la Palatul Victoria a anunţat că vor fi disponibilizaţi circa 100.000 de bugetari, răspunsurile pe care le-am primit de la diverse instituţii ne arată că unda de şoc nu a ajuns încă la acestea. Astfel, Curtea Constituţională nu va face restructurări în acest an. În fila de buget pentru anul 2009 a acestei instituţii au fost prevăzute 104 posturi (pentru toate categoriile de personal: judecători, magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate, precum şi personal economic, administrativ şi de serviciu), din care au fost ocupate 94, funcţionând însă efectiv numai 88 (având în vedere persoanele care se află în concedii de maternitate, pentru creştere copil etc.). După intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă nr.34/2009, posturile vacante nu au mai putut fi ocupate, iar pentru 2010 se preconizează pensionarea a încă cinci salariaţi.
„Având în vedere cele de mai sus, precum şi creşterea fără precedent a volumului de activitate a Curţii Constituţionale (circa 9.000 de sesizări înregistrate în cursul anului 2009, ceea ce înseamnă practic o triplare a numărului de cauze faţă de anul precedent), nu poate fi vorba de o reducere a numărului de personal, oricum subdimensionat în raport cu necesităţile de funcţionare ale unicei autorităţi de jurisdicţie constituţională“, spun reprezentanţii instituţiei. Tot ca urmare a prevederilor acestui act normativ, în 2010, ocuparea posturilor vacante prin concurs este suspendată şi la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Locuri libere doar în sistemul judiciar
În cazul Consiliului Legislativ urmează să fie întocmit un plan de restructurare a personalului/angajări pentru 2010 numai după adoptarea legii bugetului de stat pentru acest an. „Pentru 2010, nu există un plan de restructurare a personalului şi nici nu se vor face angajări“, spun şi oficialii Consiliului Economic şi Social. La Agerpres există, în prezent, 30 de posturi blocate, care aduc instituţiei o economie anuală de 945.360 de lei, iar în acest an nu se vor face angajări. „Pentru 2010, avem speranţa că nu va fi nevoie să restructurăm personalul şi aşa subdimensionat faţă de nevoile instituţiei noastre“, au declarat reprezentanţii CNSAS. În urmă cu doi ani, instituţia avea în schema de personal un număr de 300 de salariaţi, iar ca urmare a politicilor de restructurare, în acest moment, CNSAS funcţionează cu 255 de angajaţi. „În noul buget, cheltuielile de personal s-au diminuat cu peste 7%. În prezent, în exercitarea atribuţiilor sale legale, CNSAS are pe rolul instanţelor de judecată circa 700 de dosare instrumentate de doar patru consilieri juridici“, au evidenţiat oficialii instituţiei.
Conform direcţiei de comunicare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în prezent se lucrează la un plan de restructurare a personalului, urmând să se stabilească posturile care vor fi vizate. Şi la Ministerul Justiţiei (MJ) va continua procesul de reorganizare, una din măsuri fiind transformarea Direcţiei Cetăţenie în agenţie naţională, urmând ca aceasta să funcţioneze în subordinea ministerului. Ca noutate însă, în bugetul aprobat al MJ au fost bugetate şi 450 de posturi în sistemul judiciar: instanţe, minister şi instituţii subordonate ministerului. De menţionat că, anul acesta, numai în magistratură sunt vacante 558 de posturi de judecător şi 621 de posturi de procuror.
Dacă Autoritatea de Management din Ministerul Muncii şi-ar mări personalul, s-ar debloca banii de la UE.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România
1,4 milioane de persoane lucrează în prezent în sectorul public din România. Circa un milion dintre acestea sunt plătite din fonduri provenind de la buget, restul activând în instituţii care se autofinanţează
1,4 miliarde de lei. Cu atât vor scădea, la nivelul bugetului general consolidat, cheltuielile de personal programate pentru 2010, faţă de anul trecut
Este anormal ca în sectorul privat, care creează valoare adăugată, să existe salarii cu 50% mai mici decât în cel public.
Ovidiu Nicolescu, Preşedinte Consiliul Naţional pentru IMM-uri
Top lefuri publice
Cel mai mare salariu net l-a obţinut preşedintele ÎCCJ – aproape 20.000 de lei pe lună. Pe poziţia a doua se află preşedintele Curţii Constituţionale, cu 16.000 de lei pe lună. Preşedinţii TVR şi SRR au încasat, lunar, circa 13.500 de lei. În majoritatea ministerelor, directorii sau cei care ocupă funcţia de secretar general au obţinut venituri cu mult mai mari decât ale miniştrilor
UNDE CRESC ŞI UNDE SCAD FONDURILE DE SALARII
ECONOMII Per ansamblu (la nivelul bugetului general consolidat), cheltuielile de personal vor fi mai mici în 2010 faţă de 2009 (45,7 miliarde de lei, faţă de 47,1 miliarde de lei anul trecut). Diferenţa de 1,4 miliarde de lei este echivalentă cu 3% din cheltuielile salariale ale lui 2009.
CREŞTERE La nivelul bugetului de stat, situaţia este exact invers: fondurile alocate salariilor vor creşte cu 5% anul acesta comparativ cu cel precedent, de la 16,1 la 16,9 miliarde de lei.
EXPLICAȚII Guvernanţii susţin că nu este vorba despre creşteri de lefuri în sectorul public, ci de trecerea în subordinea ministerelor a personalului unor instituţii finanţate integral din fonduri proprii, desfiinţate prin legea de reorganizare a sistemului public, sau de 1,45 miliarde de lei necesare pentru plata drepturilor salariale sau a sporurilor obţinute prin hotărâri judecătoreşti.
PERDANŢI Cele mai mari economii se vor face la nivelul bugetelor locale (cheltuieli de personal reduse de la 17,9 la 17 mld. lei).
CHELTUITORI VS ECONOMI
Record Ministerul Muncii este campionul creşterii cheltuielilor de personal. Faţă de 2009, acestea sunt mai mult decât duble (219 milioane de lei, faţă de 102 milioane de lei anul trecut). Ministerul Comunicaţiilor urmează îndeaproape, cu o creştere de 95% (de la 6,7 la 13,2 milioane), secondat de Ministerul Economiei (+77%, de la 60 de milioane de lei la 106 milioane de lei). Asta nu înseamnă că se vor dubla salariile, ci că respectivele instituţii au preluat personalul unor agenţii, autorităţi sau chiar ministere desfiinţate anul trecut. În plus, când se vor definitiva calculele pentru 2009, este posibil ca, în unele cazuri, diferenţele faţă de 2010 să fie ceva mai mici.
Reversul Economiile cele mai mari se fac la Transporturi (unde se va cheltui pentru salarii cu 16% mai puţin), Finanţe Publice, Agricultură şi CNA (câte 9% scădere faţă de 2009). Asta în timp ce Dezvoltarea Regională şi Turismul va cheltui cu 7% mai puţin.
