Încrederea în economie s-a mutat, anul acesta, de mai multe ori din Europa în SUA şi invers. Cei doi poli ai economiei globale depind însă unul de celălalt mai mult decât pare la prima vedere. De revenirea economică a Statelor Unite ale Americii şi a Uniunii Europene depinde, fără îndoială, economia întregii lumi. La fel, de încrederea în viitorul acestor două zone de putere depinde evoluţia pieţelor financiare. Iar în 2010 încrederea în viitorul SUA şi UE a fost extrem
Încrederea în economie s-a mutat, anul acesta, de mai multe ori din Europa în SUA şi invers. Cei doi poli ai economiei globale depind însă unul de celălalt mai mult decât pare la prima vedere.
De revenirea economică a Statelor Unite ale Americii şi a Uniunii Europene depinde, fără îndoială, economia întregii lumi. La fel, de încrederea în viitorul acestor două zone de putere depinde evoluţia pieţelor financiare. Iar în 2010 încrederea în viitorul SUA şi UE a fost extrem de volatilă.
Anul a început destul de bine pentru ambele zone, cu perspective de revenire semnificativă a economiilor. Inclusiv România părea că va creşte, pe baza exporturilor generate de cererea din vestul continentului european. Odată cu intrarea în cel de-al doilea trimestru şi cu izbucnirea problemelor din Grecia, Europa a început să se clatine. Iar SUA era pe val, moneda americană recuperând semnificativ în faţa euro.
Cursul euro/dolar a atins un maxim istoric în decembrie 2009, la valoarea de 1,512 dolari pentru un euro. Restabilirea încrederii în economia SUA, în prima jumătate a acestui an, şi problemele din Europa au dus cursul în iunie până la un minim al anului 2010, de 1,194 dolari/euro. Riscul de intrare în incapacitate de plată a Greciei şi şomajul foarte ridicat din Spania sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană. Investitorii erau îndreptăţiţi să părăsească bătrânul continent pentru oportunităţile de creştere din SUA.
Dar avântul economiei americane nu a durat prea mult. Indicatorii macroeconomici, în special cei privind numărul de noi locuri de muncă create şi consumul intern, nu au confirmat aşteptările pozitive. Rata şomajului a rămas în iulie la 9,5%, iar oficialii Federal Reserve au păstrat nivelul minim istoric al dobânzii de referinţă, de 0,25%. Iar analiştii au început să îşi pună întrebări privind valabilitatea prognozelor de creştere de anul acesta.
Estimarea potrivit căreia economia SUA va creşte cu 3% datează de la începutul anului. În prezent, nici şeful Fed, Ben Bernanke, nu se mai aşteaptă ca economia să crească atât de mult. O nouă prognoză oficială nu există încă, dar analiştii consideră că aceasta va fi în jurul valorii de 2,4%, cât a fost avansul din trimestrul al doilea. Aprecierea zonei euro a fost însă modificată pozitiv, de la estimarea din iunie de 1%, la 1,4-1,8% în prezent. „Uitându-ne în viitor, economiile dezvoltate se confruntă acum cu o nouă provocare: cum să lupte cu moştenirea de excese şi dezechilibre acumulate în trecut de gospodării, companii şi instituţii financiare, în special cu creşterea datoriilor“, a declarat Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, care a păstrat neschimbată dobânda de referinţă de 1%.
Creştere bazată pe exporturi
Revenind la volatilitatea încrederii în diferitele zone economice, trebuie subliniată şi interdependenţa acestora. Creşterea Germaniei, care a tras după ea toată zona euro, a fost susţinută de vânzările de maşini scumpe în ţările emergente, în special în Brazilia, China şi India. Nu trebuie uitată însă piaţa americană, cea mai mare din lume, care contează semnificativ şi în exporturile europene. Iar în eventualitatea în care economia SUA va înregistra o nouă etapă de recesiune, UE şi zona euro vor fi la rândul lor afectate. Deocamdată, şeful Federal Reserve rămâne optimist: „Mă aştept ca economia să continue să crească în a doua parte a acestui an, cu toate că o va face la un nivel mai redus“, a spus Ben Bernanke.
Cu un singur lucru par a fi de acord toţi economiştii şi analiştii: dificultăţile economice nu au dispărut, iar pericolul unei noi recesiuni este tot mai mare (chiar dacă are cauze diferite în UE şi în SUA). De asemenea, nimic nu mai pare a fi sigur nici pentru 2011, iar oficialităţile se feresc să facă prognoze pe termen lung.
Acum, economiile dezvoltate se confruntă cu moştenirea de excese şi dezechilibre acumulate în trecut de gospodării, companii şi instituţii financiare.
Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE
2,2% este procentul de creştere al economiei Germaniei în al doilea trimestru din 2010, fiind elementul care susţine economia întregii zone euro
2,4% este procentul în jurul căruia gravitează estimările privind creşterea economiei SUA din acest an, după ce anterior se situase la 3%