Evoluţia economiei romåneşti în 2009 este caracterizată de două cuvinte: incertitudine şi impredictibilitate. Deşi analiştii nu se pun de acord dacă în acest an vom avea o creştere economică de 6%, una de 1% sau chiar o scădere a PIB, oamenii de afaceri autohtoni rămån cei mai optimişti din UE.
Dacă în urmă cu trei luni se punea problema unei supraîncălziri a economiei romåneşti, susceptibilă să devină a şaptea putere a Europei, şi a necesităţii aducerii a zeci de mii de muncitori din Asia, pentru a acoperi deficitul tot mai mare de forţă de muncă, acum se discută despre posibilitatea ca economia autohtonă să intre în recesiune, dar şi despre zecile de mii de romåni care ar putea să îngroaşe råndurile şomerilor în acest an. Adevărul este că actuala criză financiară internaţională i-a paralizat pe analiştii economici, ale căror modele matematice nu reuşesc să facă faţă incertitudinii care planează asupra economiei şi nu mai reuşesc să explice cu acurateţe ce se va întåmpla în viitorul apropiat.
În ceea ce priveşte economia romånească, Guvernul prognoza, în urmă cu o lună, o creştere de 6% a PIB în 2009, în timp ce Comisia Europeană aprecia că vom avea o creştere economică de 4,7%. În acelaşi timp, prognoza Fondului Monetar Internaţional pentru acelaşi indicator era de 4,8%, iar cea a JP Morgan, de numai 0,5%. „Există trei motive care explică aceste diferenţe. În primul rånd, este vorba de folosirea unor modele de previziune şi a unor metodologii diferite. În al doilea rånd, data cånd au fost realizate previziunile este importantă, şi cu cåt acestea sunt mai recente, cu atåt sunt mai pesimiste. Un alt motiv este dat de factorii şi opiniile subiective luate în calcul de către cei care realizează previziunile“, explică, pentru revista Capital, Ben Slay, senior economist la Biroul pentru Europa al United Nations Development Programme.
Analistul confirmă că în acest moment nu se poate spune cu exactitate ce se va întåmpla în 2009 în economia romånească şi spune că există posibilitatea unei aterizări dure, acompaniate de o creştere a şomajului, lucru care ar fi simţit de către mulţi cetăţeni vulnerabili ca o adevărată recesiune. „Problema este dacă actuala creştere economică din Romånia se va reduce în 2009 la 4%-5%, nivel care ar fi cu mult peste media globală, sau dacă va avea loc o aterizare dură, caz în care creşterea PIB va fi de 1%-3% sau chiar mai mică“, spune Ben Slay.
Guvernul lui Emil Boc ia în calcul o variantă de mijloc şi prognozează în „Programul de Guvernare pe perioada 2009-2012“ o creştere economică de numai 3,5% pentru acest an, cu 2,5 puncte procentuale mai mică decåt cea publicată de către Comisia Naţională de Prognoză în urmă cu o lună.
Analiştii BCR apreciază că în acest an contribuţia industriei la creşterea reală a produsului intern brut ar putea fi negativă, în condiţiile în care industria prelucrătoare resimte deja efectele crizei internaţionale. „Estimarea noastră indică în momentul actual o creştere economică de circa 2%-4% în 2009. Comerţul, serviciile şi construcţiile ar putea fi principalii factori de susţinere a creşterii economice, deşi evoluţia lor va fi mult mai modestă în comparaţie cu 2008, ca urmare a creşterii costului finanţării externe, a dificultăţilor economice întåmpinate de ţările din zona euro şi a incertitudinilor în creştere pe plan intern“, spune Lucian Anghel, economist-şef la Banca Comercială Romånă. În opinia acestuia, o încetinire a creşterii economice în 2009 ar trebui în mod normal să aducă şi o temperare a inflaţiei, prin diminuarea excesului de cerere din economie. „Rata anuală a inflaţiei ar putea fi de 4,8%-5,4% în 2009, iar riscurile de depăşire a acestui interval sunt induse de evoluţia cursului de schimb, de producţia agricolă din vara anului următor, care este încă puternic dependentă de starea vremii, şi de evoluţia preţurilor administrate“, spune Lucian Anghel. „Cursul de schimb s-ar putea situa pe medie în jurul nivelului de 4 lei pentru un euro“, adaugă analistul, precizånd că atitudinea investitorilor speculativi faţă de Romånia va fi un element decisiv în evoluţia monedei naţionale în acest an.
Oamenii de afaceri romåni au cel mai ridicat moral din UE
Un lucru este cert: deşi analiştii au avertizat tot mai des în ultimul timp că este posibilă o aterizare dură a economiei romåneşti, mulţi oameni de afaceri din ţara noastră privesc noul an cu foarte mult optimism. Într-un studiu realizat în toamna anului trecut de Eurochambres pe 70.000 de firme europene şi care a fost publicat la mijlocul lunii decembrie, oamenii de afaceri din Romånia sunt de departe cei mai optimişti din UE în ceea ce priveşte aşteptările ca cifra de afaceri să crească în 2009, dar şi cu privire la angajările pe care le vor face în acest an. Astfel, 77,6% dintre firmele autohtone se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri în acest an şi numai 7,6% apreciază că vånzările vor scădea. În acelaşi timp, aproape 60% dintre companii declară că îşi vor majora numărul de angajaţi, în timp ce numai 12,3% se aşteaptă la concedieri.
1% estimează Raiffeisen Bank că va fi creşterea importurilor FOB exprimate în euro, în 2009, în timp ce exporturile se vor majora cu aproximativ 10%.
