UPDATE: Japonia se alătură UE şi SUA în blocarea băncilor ruseşti din sistemul SWIFT

Guvernul Japoniei a anunţat duminică că se alătură ţărilor din Uniunea Europeană, Statelor Unite ale Americii şi altor parteneri din G7 în blocarea unor bănci ruseşti din sistemul internaţional SWIFT, în plus faţă de alte sancţiuni pentru Moscova, relatează agenţia EFE.

Noile măsuri punitive nipone includ şi îngheţarea activelor preşedintelui rus, Vladimir Putin, şi ale altor oficiali din Executivul său, şi se adaugă la blocarea conturilor unei serii de companii şi entităţi financiare din Rusia.

Premierul nipon, Fumio Kishida, a anunţat duminică sancţiunile suplimentare care au ca scop „să arate Rusiei că actele sale nesăbuite de violenţă au un preţ ridicat”.

„Relaţiile comunităţii internaţionale cu Rusia nu mai pot fi aceleaşi ca până acum”, a adăugat Kishida, care a condamnat din nou „agresiunea” Rusiei împotriva Ucrainei.

Se fac ultimele pregătiri

„Colaborăm cu autorităţile europene pentru a înţelege detaliile privind entităţile care fac obiectul noilor măsuri şi ne pregătim să ne conformăm noilor dispoziţii”, a transmis SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication – Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Globale), relatează Reuters.

Recent, țările occidentale au adoptat o nouă serie de sancţiuni financiare împotriva Rusia, după ce a invadat ilegal Ucraina. Astfel că oficialii europeni au decis să excludă diverse bănci ruseşti din SWIFT, potrivit informațiilor transmise de Comisia Europeană. Excluderea Rusiei din SWIFT va împiedica băncile naționale să îşi desfăşoare activitatea la nivel mondial şi va bloca exporturile şi importurile.

De altfel, Comisia Europeană a decis îngheţarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, subliind că „acest lucru îi va paraliza tranzacţiile şi va face imposibil ca Banca Centrală să îşi lichideze activele.”

Reamintim că vineri, 25 februarie, Banca Naţională a Ucrainei a retras licenţele bancare şi a închis toate filialele băncilor ruseşti care operează în Ucraina. Decizia a venit la o zi distanță după startul operaţiunii militare speciale ordonate joi de către preşedintele rus Vladimir Putin.

Băncile ruseşti care operau în Ucraina au fost interzise

Instituţiile financiare vizate sunt filiala Sberbank şi despre Prominvestbank, aparţinând corporaţiei VEB.RF. Statul rus deţine jumătate din capitalul Sberbank şi 100% când vine vorba despre VEB.RF, iar asta înseamnă că filialele bancare se află sub controlul indirect al liderilor de la Moscova, a mai transmis Banca Naţională a Ucrainei, vineri.

Kiril Shevchenko, guvernatorul Băncii Centrale a Ucrainei: „Când Armata noastră apără dezinteresat şi curajos orice palmă de pământ de agresiunea Rusiei, Banca Naţională nu poate permite ca filialele băncilor de stat din ţara invadatoare să continue să lucreze în Ucraina şi să opereze cu bani ucraineni”, transmite agenţia ucraineană de presă UNIAN, potrivit Agerpres.

Rubla rusească şi bursa de la Moscova s-au prăbuşit, joi

De altfel, joi, 24 februarie, imediat după debutul invaziei din Ucraina, rubla rusească s-a depreciat cu 9%, un nou minim istoric. În jurul orei 5:42 GMT, rubla a coborât pentru prima dată până la un curs de 90 de ruble pentru un dolar.

„Banca Rusiei va asigura menţinerea stabilităţii financiare şi continuitatea operaţiunilor instituţiilor financiare, utilizând toate instrumentele necesare”, a transmis Banca Centrală a Rusiei, instituţia dând asigurări că „are planuri clare de acţiune pentru toate scenariile”.

Bursa de la Moscova a reluat joi tranzacţiile, după o suspendare temporară, şi imediat a înregistrat o cădere de aproape 14%. Indicele Moex (în ruble) înregistra un declin de 13,97% în timp ce indicele RTS (în dolari) a înregistrat o cădere de 20,16%, potrivit cifrelor publicate de platforma financiară.

Kurt Volker a calificat utilizarea acestei sancțiuni drept o opțiune „nucleară”

Fostul reprezentant al SUA în Ucraina în 2017, Kurt Volker, a calificat utilizarea acestei sancțiuni drept o opțiune „nucleară”. Într-un interviu acordat publicației Le Monde în decembrie 2021, el a declarat că „impactul economic ar fi grav și imediat. Este ca și arma nucleară: nu vrem să mergem atât de departe să le folosim, dar dacă nu avem de ales, dacă Rusia își atacă vecinii, ucide oameni, ocupă teritorii și vrei să previi acest lucru, acest instrument poate fi folosit ca ultimă soluție”.