Opțiunile lui Putin: Un război fierbinte sau un conflict profund înghețat
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul american de stat Antony Blinken au prezentat joi la Stockholm evaluări diametral opuse ale situației din estul Ucrainei. Blinken a insistat că unicul risc de război îl reprezintă o agresiune militară rusească. Lavrov a declarat că expansiunea NATO spre est e cea care constituie pericolul, notează politico.eu.
Ei au convenit totuși că Vladimir Putin și președintele american Joe Biden ar trebui să discute direct în zilele următoare. Rusia vrea de multă vreme să scape de negocierile de pace cu Ucraina sponsorizate de franco-germani („formatul Normandia”) în favoarea unui dialog direct cu Washingtonul, care să reflecte fostul statut de superputere al Moscovei.
După confirmarea dialogului prezidențial, unii analiști ai politicii rusești cu surse de calitate au apreciat că riscul de război se diminuează în favoarea unor noi negocieri. „Se pare că panica militară legată de Ucraina ar putea intra de-acum în declin, după ce s-a deschis calea târguielilor diplomatice”, a scris pe Twitter Dmitri Trenin, director al Carnegie Moscow Center.
Speranțele Rusiei privind o pistă paralelă de negocieri ar putea fi deșarte
Pe lângă amenințările recente cu consecințe grave în caz de invazie, incluzând un „impact ridicat” al sancțiunilor, Blinken a subliniat în mod repetat că cea mai bună cale către pace o reprezintă revenirea Rusiei la negocierile pe marginea acordurilor de pace Minsk 2, parte a formatului Normandia.
Pe de altă parte, în ultimele luni Putin a refuzat să participe la reuniunile în format Normandia, mergând chiar până acolo încât să refuze o rugăminte personală a cancelarului german Angela Merkel. Mulți experți consideră că acordurile Minsk 2 sunt efectiv moarte, nici Rusia și nici Ucraina nefiind dispuse să-și respecte obligațiile.
Biden a declarat vineri presei că e hotărât să descurajeze o invazie. „Ce fac este să pun la punct ceea ce consider eu a fi cel mai cuprinzător și eficient set de inițiative menit a face să fie extrem de dificil pentru dl Putin să meargă mai departe și să facă ceea ce se teme lumea că ar putea să facă”, a declarat Biden la Casa Albă.
Chiar dacă Biden va accepta negocieri directe cu Putin sau dacă SUA vor să-și asume un rol formal într-un format Normandia extins, Washingtonul nu-i prea poate oferi Rusiei nimic care să nu submineze suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei – față de care SUA și aliații lor din NATO și-au asumat un angajament ferm.
SUA și aliații lor nu vor recunoaște anexarea Crimeii de către Rusia, pentru care i-au și impus sancțiuni Moscovei. Și nici nu vor presa Ucraina să-și cedeze porțiuni din teritoriu în regiunile estice Donețk și Luhansk, ocupate în prezent de separatiști aliați cu Rusia. În plus nici nu-i vor conferi Rusiei drept de veto referitor la ambițiile Ucrainei de a adera într-o bună zi la NATO și UE.
Ideea a fost subliniată miercuri de secretarul general la NATO Jens Stoltenberg după o reuniune a miniștrilor aliați de externe de la Riga, în Letonia.
„Numai Ucraina și cei 30 de aliați din NATO vor decide când e pregătită Ucraina să adere la NATO”, a declarat el. „Rusia nu are veto. Rusia nu are nici un cuvânt de spus. Și Rusia nu are vreun drept de a-și crea o sferă de influență, încercând să-și controleze vecinii.”
Scepticismul unor membri NATO
În privat, unii membri NATO și-au exprimat scepticismul privind avertismentele SUA referitoare la o invazie iminentă a Rusiei. Ei nu contestă probele aduse de serviciile secrete americane, inclusiv imagini din satelit, indicând o amplă mobilizare de trupe și armament de-a lungul frontierei, însă pun la îndoială faptul că Putin ar dori să înceapă un nou război.
O analiză internă întocmită de funcționari și diplomați ai Comisiei Europene, consultată și de Politico, ia notă de semnalele puternice de alarmă transmise de SUA aliaților, dar conchide că e improbabil ca Rusia să lanseze un atac, întrucât nu deține capacitatea logistică de a susține o invazie de amploare și de durată în Ucraina.
„SUA consideră grav riscul unei escaladări militare din partea Rusiei, și sunt foarte încrezătoare că nu e vorba de o cacealma din partea lui Putin”, afirmă analiza. Dar tot ea precizează: „Din cauza absenței sprijinului logistic, ar fi nevoie de una până la două luni pentru ca armata Rusiei să se mobilizeze pentru o invazie în toată regula. (Mai mult, vulnerabilitatea ei logistică generală împiedică armata rusă să lanseze o invazie serioasă). În consecință, nu există vreun risc de invazie iminentă.”
Analiza neoficială a conchis că, mai degrabă decât să pornească un război fierbinte, e mai probabil ca Moscova să se folosească de mobilizarea trupelor pentru a-și transmite nemulțumirea tot mai mare față de relațiile militare tot mai strânse ale SUA, Regatului Unit și NATO cu Ucraina, cât și față de noile achiziții de armament ale Ucrainei, inclusiv drona înarmată de fabricație turcească utilizată recent pentru a ataca artileria separatiștilor. NATO nu are o prezență militară permanentă în Ucraina, însă statele aliate și-au construit legături strânse cu forțele ucrainene, inclusiv prin instrucție, exerciții comune și vânzarea de sisteme de armament.
„Moscova pare să înțeleagă pe deplin costurile unei invazii”, se afirmă în analiză. „Astfel că pre-poziționarea e mai degrabă legată de transmiterea unui mesaj de nemulțumire în privința politicii occidentale față de Ucraina (creșterea prezenței americano-britanice și a NATO).”
Analiza include totuși și alte scenarii, inclusiv pregătirea Rusiei pentru un conflict militar similar cu războiul ei în Georgia din 2008, când Rusia a folosit forțe masive drept răspuns la ciocnirile dintre trupele georgiene și forțe separatiste cu baze pe teritoriul Rusiei, pe care Moscova le-a caracterizat drept provocări din partea guvernului de la Tbilisi. Conform acestei viziuni, Rusia se poate folosi de achiziția armamentelor avansate de către Ucraina și de activitățile ei militare de lângă teritoriile controlate de separatiști drept pretext pentru o invazie.
Blinken, atent la riscuri, a cerut și Ucrainei să dea dovadă de reținere, insistând că Rusia a mai fabricat în trecut provocări pentru a justifica agresiunea militară.
Rușii și ucrainienii, un singur popor
Putin își exprimă de multă vreme opinia că rușii și ucrainenii sunt „un singur popor”, inclusiv într-un lung articol publicat în iulie sub titlul „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”.
Deși pentru Putin opțiunea perfectă ar putea fi anexarea întregii Ucraine, pare o variantă neverosimilă. După ce Rusia a anexat Crimeea în 2014 și după opt ani de război în Donbas, segmente largi ale populației ucrainene detestă atât Rusia cât și pe conducătorul ei.
Rusia ar putea avea motive să încerce capturarea unor porțiuni limitate de teritoriu ucrainean, inclusiv pentru crearea unei legături terestre cu Peninsula Crimeea, dar pare mai probabil ca obiectivul lui Putin să fie împiedicarea aderării Ucrainei la NATO. Trenin a comparat temerile Moscovei privind livrarea de armamente occidentale în apropierea graniței ei cu Ucraina cu temerile SUA în cursul crizei rachetelor sovietice din Cuba din anii ’60.
Obiectivele Rusiei intră în conflict direct cu cele ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenskii și ale altor demnitari de la Kiev, cât și ale unei majorități a ucrainenilor, ferm angajați pe o cale care ar putea duce la aderarea țării la UE și NATO. Parlamentul ucrainean a amendat chiar constituția în 2019 pentru a include prevederi specifice care însărcinează președintele și guvernul cu implementarea „cursului strategic pentru obținerea calității de membru deplin a Ucrainei în UE și NATO”.
Moscova insistă că SUA a încălcat o promisiune veche
Unii membri europeni ai NATO s-au opus aderării Ucrainei, admițând că acest lucru ar provoca Moscova. Dar Putin insistă de multă vreme că SUA și-au încălcat deja o promisiune făcută Rusiei, de a nu accepta în alianță state situate la est de Germania. El ar putea crede acum că unica sa garanție că Ucraina va rămâne în afara NATO e perpetuarea stării de fapt din Donbas, întreținând un conflict înghețat similar cu cele din Transnistria, în Moldova, și din Osetia de Sud și Abhazia, în Georgia. Dat fiind angajamentul de apărare colectivă al NATO, e practic imposibil ca aliații să accepte orice membru nou implicat într-un conflict militar în desfășurare.
Înainte de a se întâlni cu Blinken la Stockholm, Lavrov a insistat că există chestiuni care pot fi negociate. „Continuarea extinderii NATO spre est va afecta în mod cert interesele fundamentale ale securității noastre”, a declarat Lavrov. „Există lucruri de discutat.”
Biden, la plecarea din Washington pentru a petrece weekendul la Camp David, a declarat că nu va accepta linii roșii din partea Rusiei. „Suntem conștienți de multă vreme de acțiunile Rusiei. Și așteptarea mea e că va fi nevoie să avem o discuție lungă cu Putin:”
Dată fiind ineficiența de până acum a formatului Normandia, poate că Biden și Occidentul ar trebui mai degrabă să se teamă că obiectivul lui Putin e tocmai acesta: să continue să discute – cu întreruperi – o vreme foarte, foarte îndelungată.
