În noaptea de 30 spre 31 octombrie, România a trecut la ora de iarnă. Toate ceasurile s-au dat înapoi, astfel că ora 4:00 a devenit ora 3:00. Ziua de duminică va fi cea mai lungă zi din an, având 25 de ore.
Diferența dintre ora oficială a României față de Timpul Universal este acum de două ore (GMT +2), față de trei ore la ora de vară.
În majoritatea ţărilor europene, ceasurile se dau înapoi cu o oră pe 31 octombrie 2021, la ora 01:00 UTC. Pentru că Europa se întinde pe mai multe fusuri orare, schimbarea are loc la ore locale diferite.
SUA vor reveni la ora iniţială la o săptămână după Europa, la 7 noiembrie 2021.
Schimbarea orei poate avea efecte negative asupra noastră
Toate aceste schimbări pot avea efecte negative asupra sănătății noastre, spun specialiștii.
În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.
Totodată, s-a demonstrat că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.
Motivul pentru care schimbarea orei ne afectează ține de ceasul biologic. Acest ceas intern ne controlează funcțiile fiziologice de bază, cum ar fi foamea sau oboseala. Acest ritm este cunoscut sub numele de ritm circadian și durează aproximativ 24 de ore.
Corpul nostru nu poate face totul în același timp, așa că fiecare dintre funcțiile sale are un anumit moment în care funcționează cel mai bine.
De exemplu, înainte de a ne trezi dimineața, ceasul nostru intern ne pregătește să ne trezim. Epifiza oprește producția de melatonină, care este „hormonul somnului”. Începe să se elibereze cortizol, un așa-zis „hormon de stres”, care reglează metabolismul. De asemenea, respirația noastră crește, tensiunea arterială crește, inima bate mai repede și temperatura corpului crește ușor.
Cât timp durează adaptarea organismului la noua oră?
Specialiștii spun că este nevoie de câteva zile sau săptămâni pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei. În funcție de tipul persoanei, matinală sau care preferă să stea noaptea până târziu, schimbarea orei, primăvara și toamna, poate afecta în mod diferit.
„Noctambulii” vor avea tendința de a se adapta mai greu la schimbarea orei primăvara, în timp ce „matinalii” sunt mai afectați de trecerea la ora de iarnă. Unele persoane sunt chiar complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei.
Ce trebuie să facem pentru a ne adapta mai ușor?
Păstrați un ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața.
Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert. Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului.
Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni.
Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.
Bucurați-vă de lumina soarelui dimineața. Lumina dimineții ajută organismul să se adapteze mai repede și sincronizează ceasul corporal, în timp ce lumina de seară întârzie acest ceas. De asemenea, lumina de dimineață vă sporește starea de alertă și vigilența în timpul zilei și vă ajută să dormiți mai bine noaptea.
Evitați lumina puternică seara. Aceasta include lumina albastră de la telefoanele mobile, tablete și alte dispozitive electronice. Lumina albastră poate întârzia eliberarea hormonului somnului, melatonina, și ne poate decala ceasul intern la o oră mai târzie. Un mediu întunecat este cel mai bun la culcare.