În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul UE. Dar fiecare stat membru are dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.
România va trece la ora de vară în acest an în noaptea de 26 spre 27 martie, adică în ultimul weekend al primei luni de primăvară din acest an. Astfel, ceasurile se vor da înainte cu o oră, ora 03:00 devenind ora 04:00.
De ce totuși încercăm, în fiecare an, să schimbăm ora, primăvara și toamna? Și mai interesant ar fi de știut cine a venit cu această idee a schimbării orei și dacă ea se aplică peste tot în lume.
Conform legislației UE, ceasurile din toate statele membre se întorc cu o oră în ultima duminică din octombrie și se dau înainte cu o oră în ultima duminică din martie. Islanda este singura țară care nu își schimbă ora, respectând, în schimb, fusul orar al Europei de Vest pe tot parcursul anului, potrivit RTE.
În America ora de vară începe la 2 dimineața
În America (cu excepția statului Arizona) și a Canadei, ora de vară începe la 2 dimineața, în a doua duminică a lunii martie, și se termină în prima duminică a lunii noiembrie, în timp ce în Australia ceasurile se dau înainte în prima duminică din aprilie și se dau înapoi în prima duminică a lunii octombrie.
Țări precum China, Japonia și India nu respectă DST (forma prescurată a practicii de schimbare a orei, setând ceasul).
De ce se schimbă ora
Ceasul este dat înainte pentru a folosi cât mai bine lumina naturală, pe măsură ce pământul orbitează în jurul soarelui, schimbându-i expunerea.
Iarna, când ziua începe să scadă și este tot mai întuneric, ceasul se dă cu o oră înapoi, ceea ce înseamnă o oră în plus de lenevit în pat. În schimb, vara ne bucurăm de o zi mai lungă, deoarece ceasul se dă cu o oră înainte și astfel se înserează mai târziu.
Țările care se află mai departe de Ecuator sunt cele care se confruntă cu mai multe ore de întuneric, beneficiind cel mai mult de pe urma sistemului.
Cine este părintele orei de vară
În anul 1895, astrologul și biologul neo zeelandez George Vernon Hudson a venit cu ideea unui nou concept modern: cel al orei exacte de vară.
El a propus o schimbare de două ore, astfel încât populația să beneficieze de mai mult timp liber după orele de program.
William Willett, sprijinit de Winston Churchill, a susținut ideea în Parlamentul de la Londra
Ulterior, britanicul William Willett, sprijinit de Winston Churchill, a susținut ideea în Parlamentul de la Londra, afirmând că astfel se poate profita la maximum de lumina naturală. Guvernul britanic nici n-a vrut să audă, așa că ideea sa a fost respinsă.
Dar a revenit la scurt timp după moartea sa, după ce țările Europei au încercat să-și reducă cererea de cărbune, în timpul Primului Război Mondial.
Nemții au fost primii care au decis să o încerce, în 1916, pentru a beneficia de mai multă lumină în timp ce lucrau. Ideea s-a răspândit rapid în alte țări europene, precum și în Rusia și Statele Unite.
Cu toate acestea, după război, multe regiuni din Germania au abandonat ideea. Tradiția a continuat în Irlanda, în unele state ale Europei, în Canada și SUA.
Din cauza pandemiei, statele europene nu au mai pus în aplicare noua directivă
După votul Parlamentului European din 2019, alegerea schimbării orei de iarnă și de vară a rămas la latitudinea fiecărei țări. Comisia Europeană a oferit statelor membre posibilitatea de a decide singure ce schimbări ale orei le ajută.
Din 2021 urma să se renunţe la schimbarea orei de vară şi a orei de iarnă în UE, însă din cauza pandemiei, statele europene nu au mai pus în aplicare noua directivă.
Cum ne afectează sănătatea
Oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care au anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.
Unele studii au demonstrat că în perioada verii sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, se pare că ţările care au mai multe ore de lumină naturală au și locuitori mai fericiţi.