Ora de vară 2024. Ce este obligatoriu să facem astăzi, 30 martie: „Suntem în situaţia în care avem o oarecare dereglare”

ora de vara 2024, schimbare ora, ceasuri

SURSA FOTO: Pixabay

Ora de vară 2024. Schimbarea orelor poate avea mai multe efecte asupra sănătății. Un medic primar cardiolog a oferit mai multe explicații și a spus ce trebuie să facem ca să păstrăm ceasul intern al organismului, calibrat pe un program fix.

Ora de vară 2024. Dr. Ştefan Busnatu, medic primar cardiolog, a explicat că schimbarea orelor poate avea mai multe efecte asupra sănătății. Potrivit specialistului, este important să păstrăm ceasul intern al organismului.

Ora de vară 2024. Ajustarea ritmului circadian odată cu schimbarea orelor

Medicul a subliniat că trebuie să avem în vedere ajustarea ritmului circadian odată cu schimbarea orelor. Este vorba despre o ajustare a eliberării de cortizol şi melatonină, în organismul fiecăruia.

Acestea ar trebuie să fie eliberate „într-o manieră să ne permită o viaţă sănătoasă”, spune specialistul.

Potrivit medicului, cortizolul este un hormon care începe să se elibereze de pe la 2, 3 noaptea, în organism. Acesta începe să crească către 5, 6 dimineaţa când sunt vârfurile de eliberare de cortizol din sânge.

Dr. Ştefan Busnatu a subliniat că acest hormon este protector pentru inimă.

În anumite condiții, când se asociază în creşteri excesive, poate și să dăuneze. Astfel, poate provoca hipertensiune, dislipidemie şi rezistenţă la insulină.

„E important de avut în vedere ajustarea ritmului circadian odată cu schimbarea orelor. Vorbim aici de o ajustare a eliberării de cortizol şi melatonină, în organismul fiecăruia dintre noi, care ar trebui cumva să fie eliberate într-o manieră să ne permită o viaţă sănătoasă. Cortizolul este pe de o parte un hormon care începe să se elibereze de pe la 2, 3 noaptea, în organism, începe să crească către 5, 6 dimineaţa când sunt vârfurile de eliberare de cortizol din sânge. Este un hormon care, pe de o parte, este protector pentru inimă, dar pe de altă parte, în anumite condiţii, când se asociază în creşteri excesive, poate să dăuneze, provocând hipertensiune, dislipidemie şi rezistenţă la insulină”, a explicat medicul, conform News.

SURSA FOTO: Dreamstime

Melatonina este un alt hormon care reglează ritmul circadian

Celălalt hormon care reglează ritmul circadian este melatonina. Aceasta este denumită „hormonul întunericului”. Este produsă de glanda pineală și are o importanță deosebită pentru un somn de calitate.

Acest hormon este foarte important pentru a relaxa corpul pentru a reduce tensiunea arterială care se produce pe perioada nopţii. Totodată, are şi foarte multe efecte antioxidante şi antiinflamatorii, care reduc şansa ca organismul să se degradeze.

„Pe de altă parte melatonina, care este un alt hormon care reglează ritmul circadian şi este numit hormonul întunericului, produsă practic de glanda pineală, e foarte importantă pentru a promova un somn de calitate. Şi tocmai aceasta este o chestiune care e de avut în vedere odată cu schimbarea orei, efectiv momentul în care se întunecă pentru că secreţia de melatonină se amplifică odată cu lăsarea întunericului.

Acesta este un hormon foarte important pentru a relaxa corpul, pentru a reduce tensiunea arterială care se produce pe perioada nopţii şi are şi foarte multe efecte antioxidante şi antiinflamatorii, care reduc şansa ca organismul să se degradeze, îmbunătăţind bineînţeles şi calitatea somnului”, a mai spus medicul.

Schimbarea orei poate provoca o dereglare a acestui echilibru

Potrivit medicului, schimbarea orei poate duce la o dereglare a acestui profil. Dacă vrem să păstrăm calitatea somnului, spune el, este foarte important să aducem întunericul în cameră.

Cele 8 ore de somn în condiţii de întuneric facilitează la maximum eliberarea de melatonină. Totodată, acestea permit eliberarea corespunzătoare a cortizolului din organism pe un profil normal astfel încât cortizolul maxim să fie spre dimineaţă. Astfel, suntem pregătiți pentru mai multă activitate de la trezire.

Acest echilibru al corpului reprezintă un fel de ceas intern, iar dereglarea lui poate afecta semnificativ sănătatea fiecăruia dintre noi.

„Odată cu schimbarea orei, practic suntem în situaţia în care avem o oarecare dereglare a acestui profil şi în condiţiile în care dorim să ne păstrăm o calitate bună a vieţii cred că este foarte important să aducem întunericul în cameră pentru a ne asigura că ducem acele 8 ore de somn pe care le ducem în condiţii de întuneric pentru a facilita la maximum eliberarea de melatonină din corp şi totodată pentru a permite şi eliberarea corespunzătoare a cortizolului din organism pe un profil normal astfel încât cortizolul maxim să fie spre dimineaţă, de la trezire să fim pregătiţi efectiv de toată activitatea şi să scadă în a doua jumătate a zilei, spre seară, pentru a avea un profil normal.

Este foarte important să avem în vedere că organismul nostru are ceas intern. Este bine cumva să păstrăm acest ceas intern, calibrat pe un program fix şi indiferent de schimbarea orei, acum dacă vorbim de traversarea unui continent, lucrurile sunt problematice că tocmai de asta readaptarea durează 2-3 săptămâni pentru a ajunge la un ritm circadian normal, dar în condiţiile în care vorbim de schimbarea de o oră, e mult mai important să avem în vedere menţinerea pe cât mai mult posibil a unui ceas intern al organismului pentru că în general dereglările nu fac decât pe termen lung să favorizeze degradarea organismului într-o manieră mai rapidă.

Cred că ar fi important să avem în vedere dacă e să vorbim de ritmul circadian al fiecăruia dintre noi şi activităţile pe care le facem, îndeosebi ar fi important să efectuăm efortul fizic, mişcarea, care ne ajută foarte mult pentru sănătatea inimii, în prima parte a zilei, tocmai pentru a fi aliniaţi cu eliberarea hormonilor din organism, şi pe de altă parte repaosul alimentar pe perioada nopţii este extrem de important şi în principiu cam după ora 19, 20 este foarte important să avem în vedere instalarea unui repaos alimentar tocmai pentru a da melatoninei toate beneficiile pe care le poate genera asupra organismului nostru”, a conchis dr. Ştefan Busnatu.