Ora de vară 2024. Când dăm ceasurile înainte
Românii se pregătesc să își ajusteze ceasurile în ultima duminică a lunii martie, deoarece țara trece la ora de vară. Această practică, care se repetă de două ori pe an, oferă posibilitatea de a beneficia de mai multă lumină naturală în timpul zilei.
Începând din 1997, România adoptă ora de vară în ultima duminică din martie și revine la ora standard în ultima duminică din octombrie, în conformitate cu majoritatea țărilor europene.
În acest an, România va trece la ora de vară în data de 31 martie. Atunci, ora 03:00 devine automat ora 04:00.
Această modificare va duce la o zi de 23 de ore în loc de 24, iar românii vor dormi cu o oră mai puțin în acea noapte. Schimbarea la ora de vară este menită să sprijine economisirea de energie și să ofere mai mult timp de lumină naturală în timpul serii.
Orarul de vară va fi în vigoare până în ultima duminică din octombrie, când România va reveni la ora standard. Pe data de 27 octombrie 2024, ora 04:00 va deveni din nou ora 03:00.
Efectele trecerii de la ora de vară
Trecerea la Ora de Vară (DST), o practică anuală ce presupune setarea ceasurilor cu o oră înainte, aduce cu sine nu doar mai multă lumină naturală, ci și unele schimbări semnificative în rutina zilnică a oamenilor.
Deși ajustarea cu o oră pare a fi o modificare minoră, experții în somn au identificat tendințe îngrijorătoare în această perioadă. Creșterea problemelor cardiace, tulburărilor de dispoziție și coliziunilor de autovehicule sunt semnele evidente ale unor ajustări dificile.
Diminețile mai întunecate și serile cu mai multă lumină în timpul tranziției contribuie la „întârzierea” ciclului somn-veghe. Asta poate duce ce poate duce la:
- o senzație de oboseală dimineața
- o stare de alertă prelungită seara
Această nealiniere a ritmurilor circadiene poate contribui la pierderea somnului și acumularea de „datorie de somn,” având un impact mai accentuat în luna martie.
Oamenii dorm mai puțin după trecerea la ora de vară
Studiile arată că, în medie, oamenii dorm cu 40 de minute mai puțin în noaptea de după trecerea la DST. De asemenea, s-a observat o creștere a riscului de:
- tulburări ale dispoziției
- sinucidere
- accidente de circulație în timpul acestor perioade de tranziție bianuale
Pe termen lung, deși există o reducere generală a accidentelor după trecerea la DST, organismul uman poate să nu se adapteze complet.
Nealinierea cronică a ritmurilor circadiene poate deveni o afecțiune permanentă, având potențialul de a afecta negativ sănătatea.
Jet lag-ul social, cauzat de incongruențe între programul de lucru sau școală și ciclurile naturale de somn, a fost asociat cu riscuri crescute de:
- obezitate
- depresie
- boli cardiovasculare
Efectele DST se diminuează treptat după câteva săptămâni. Totuși, tranziția aduce cu sine o serie de provocări pentru adaptarea organismului la această schimbare.
