Ora de vară 2025. România ajustează ora de două ori pe an: la sfârșitul lunii martie, când trece la ora de vară, și la sfârșitul lunii octombrie, când revine la ora de iarnă.
În timpul trecerii la ora de iarnă, noaptea devine mai lungă, deoarece ora 4:00 devine ora 3:00, în timp ce trecerea la ora de vară reduce durata nopții, mutând ora 3:00 la ora 4:00.
Ora de vară 2025. Adaptarea la ora de vară poate fi mai dificilă decât la cea de iarnă
Pentru multe persoane, adaptarea la ora de vară poate fi mai dificilă decât la cea de iarnă, deoarece organismul resimte pierderea unei ore de somn. Ritmul circadian, care reglează alternanța somn-veghe, poate fi perturbat, ceea ce duce la oboseală, dificultăți de concentrare și probleme cu trezirea de dimineață.
Pentru a facilita tranziția, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn cu câteva zile înainte de schimbarea orei. Culcarea cu 10 minute mai devreme în fiecare seară poate ajuta organismul să se adapteze mai ușor.
De asemenea, menținerea unei rutine regulate de somn și expunerea la lumina naturală pe parcursul zilei sunt esențiale pentru echilibrarea ritmului biologic.
Un program de somn regulat ajută organismul să se adapteze mai bine la schimbările de oră
În cazul în care somnolența persistă, o metodă eficientă de recuperare a energiei este un pui de somn scurt, de aproximativ 20 de minute.
Un program de somn regulat ajută organismul să se adapteze mai bine la schimbările de oră. Specialiștii recomandă menținerea unei ore de culcare și de trezire constante, chiar și în weekenduri.
Ideal, ora de culcare ar trebui să fie înainte de 11 seara, iar trezirea să aibă loc între 7 și 9 dimineața, în funcție de necesitățile fiecăruia.
„Trecerea la ora de vară poate fi mai dificilă decât trecerea la ora de iarnă, deoarece apare privarea de somn de o oră, iar asta poate cauza oboseală, dificultăți de concentrare și dificultăți în a ne trezi dimineața pentru a începe programul obișnuit.
Aceste schimbări de o oră ne pot afecta ceasul interior care ne reglează alternanța somn-veghe, numit ritm circadian. Însă, este important de menționat că acest lucru nu este obligatoriu să se întâmple tuturor persoanelor.
În cazul în care vă este dificil să vă adaptați la schimbarea de oră, încercați să mergeți la culcare cu câte 10 minute mai devreme, progresiv, în săptămâna de dinaintea schimbării de oră și, de asemenea, încercați să aveți un somn cât mai sănătos, respectând regulile de igienă și rutină.
De asemenea, recomand să schimbați ora ceasurilor pe care le folosiți (cele care nu se ajustează automat), în seara de dinaintea apariției acestei schimbări de oră”, a explicat Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, pentru Digi24.
Necesarul de somn variază în funcție de vârstă
Necesarul de somn variază în funcție de vârstă. Bebelușii și copiii mici au nevoie de 14-17 ore de somn zilnic, în timp ce adulții ar trebui să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte.
Persoanele peste 65 de ani au nevoie de 6-8 ore de somn zilnic. Totuși, aceste intervale nu sunt rigide și pot varia în funcție de particularitățile fiecărei persoane.
„Este indicat și benefic să vă expuneți la lumina naturală a soarelui pe parcursul zilei, pentru a ajuta organismul să se adapteze mai ușor la schimbarea de oră. Dacă, totuși, starea de somnolență persistă pe parcursul zilei, puteți recurge, dacă vă permite timpul și locația, să faceți episoade scurte de somn, de 20 de minute și nu mai mult, pentru a recupera o parte din energie.
Adaptabilitatea la un program ține de fiecare persoană în parte și de modul cum își gestionează rutina zilnică. Putem spune că este indicat să respectăm un program în ceea ce privește ora de somn, cu o oră de culcare și de trezire asemănătoare în fiecare zi, indiferent de ziua săptămânii.
Ora de culcare, ar fi bine să fie, aproximativ, până în ora 11 seara, iar ora de trezire poate varia în funcție de programul fiecăruia”, a subliniat medicul.
Melatonina este un hormon care reglează ciclul somn-veghe și poate fi utilă în ajustarea ritmului circadian. Administrarea suplimentelor cu melatonină poate fi recomandată de medic în anumite situații, cum ar fi dereglajele cauzate de decalajul de fus orar.
Cu toate acestea, utilizarea acestor suplimente trebuie făcută pe termen scurt și sub supravegherea unui specialist.
„Necesarul de somn zilnic este variabil și depinde de vârsta fiecărei persoane în parte.
Dacă, atunci când vorbim de bebeluși/copii mici, organismul are nevoie între 14 și 17 ore de somn/zi, odată cu înaintarea în vârstă, la viața de adult, un necesar, în medie, ar putea fi între 7 și 9 ore de somn/zi, iar la oamenii în vârstă, peste 65 de ani, intervalul poate fi între 6-8 ore de somn.
Acest interval orar este diferit în funcție de organismul fiecărei persoane în parte, nu putem spune că există o regulă scrisă care funcționează în fiecare caz la fel”, a completat specialistul.
Trecerea la ora de vară poate fi un inconvenient temporar pentru organism
Trecerea la ora de vară poate fi un inconvenient temporar pentru organism, însă adoptarea unor măsuri simple, precum ajustarea treptată a programului de somn și expunerea la lumină naturală, poate ajuta la o tranziție mai ușoară.
O rutină de somn stabilă și respectarea nevoilor individuale de odihnă sunt esențiale pentru menținerea unui echilibru fizic și mental.
„Medicamentele care conțin melatonină sunt printre puținele suplimente alimentare care au la bază și o serie de studii clinice în ceea ce privește eficacitatea lor. Acestea sunt recomandate/utile în dereglajul de ritm circadian.
Pot exista situații când medicul specialist recomandă, pe baza unui istoric medical, pentru perioade scurte de timp, administrarea suplimentelor cu melatonină. De exemplu, atunci când se călătorește în zone cu o diferență mare de fus orar.
În acest caz, administrarea suplimentelor cu melatonină induce o stare de somnolență în momentul dorit”, a conchis medicul.
