România este ţara în care bugetul se modifică cu pixul de către premier în ultimul moment, iar şeful Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) îi întreabă pe miniştrii Finanţelor cât vor să fie creşterea economică anul următor, pentru ca deficitul să se încadreze în 3% din PIB, a declarat, luni, analistul economic Răzvan Orăşanu, fost preşedinte al AVAS şi fost consilier de stat al primului-ministru în perioada 2004-2008, în cadrul unei dezbateri pe tema bugetului României de anul viitor.
El a susţinut că a fost martorul unei scene când un premier a modificat cu pixul bugetul în ultimul moment.
"Avem premieri care modifică cu pixul pe colţul mesei, stând pe genunchi… N-o să spun care premier, dar am fost martor ocular la o oarecare ocazie când un premier a modificat cu pixul în ultimul moment bugetul, neînţelegând implicaţiile macro. Avem o structură care, cică, să prognozeze în mod independent ce parametri macro avem şi iarăşi am martori oculari că se prezintă şeful respectivei structuri la cel puţin doi miniştrii de Finanţe şi întreabă: "Să trăiţi, cât vreţi să fie creşterea economică la anul?". De ce întreabă cât să fie creşterea economică este cunoscut, pentru că cum poţi să umfli cifrele de buget ca să nu zici că ieşi din deficit? Umfli estimarea PIB-ului, pentru că cifrele definitive de PIB nu vin decât după un an şi jumătate. Deci le umflăm anul acesta, zici că faci deficit de 3%, te prezinţi la Bruxelles că faci deficit de 3%, tu poate că faci 3,5 – 3,8%, dar nu se descoperă decât hăt, târziu. De 12 ani eu nu i-am dat de cap chestiei ăsteia", a mai spus Orăşanu, care este în prezent preşedintele Asociaţiei "Ţine de noi".
El a adăugat că anexele la buget sunt făcute cu ajutorul unui sistem din anul 1949, adus în România în anii 1970 şi care nu a mai fost modificat de atunci.
"Ştiţi cu toţii cum arată anexele la buget. Vreau să vă spun o mică poveste: în 1949, la Universitatea Harvard, Marina Militară a plătit pentru primul computer şi pe care Leontief (Wassily Wassilyovitch Leontief – economist n.r.), care a luat până la urmă premiul Nobel, a făcut sistemul de input-output. Era un sistem anterior cartelelor găurite. În anii 1970, oameni luminaţi din ţara asta, precum academicianul Dobrescu, au mers cu Comitetul de Stat al Planificării şi au preluat exact sistemul de input-output al lui Leontief. Adică este o chestie care se făcea la Harvard în 1949, adoptată de noi în anii 1790, între timp sistemul a rămas identic cu ce s-a creat în 1978. Deşi noi suntem în 2017. Deşi nicăieri pe planetă nu se mai face o alocare de resurse cum se face la noi", a arătat analistul.
Potrivit acestuia, la un moment dat în România erau peste 35.000 de proiecte începute şi nefinalizate.
"Aceasta pentru că nu există priorităţi la noi. Peste tot pe planetă există un proces de transparentizare prin consultare publică, îşi propun priorităţi şi se uită la eficienţa cu care sunt cheltuiţi banii publici. La noi, Curtea de Conturi publică rapoarte vechi de un an jumate-doi. În continuare, veselia bugetară e una maximă, ne propunem în în continuare majorări salariale, dar nu avem partea de creştere economică prin investiţii în infrastructură şi investiţii în antreprenoriat şi cercetare-educaţie, aici trebuie prioritizat bugetul dacă vrem să creştem", a afirmat Orăşanu.
În plus, el a arătat că în alte ţări discuţiile cu privire la bugetul pe anul următori încep în iunie-iulie, în timp ce, la noi, proiectul a fost făcut public abia la finalul lunii noiembrie.
"Totodată, vrem să începem anul viitor să analizăm comună cu comună cum se cheltuiesc banii din PNDL (Planul Naţional de Dezvoltare Locală – n.r.) şi vom începe cu judeţul Teleorman, pentru că ni se pare un judeţ interesant. Nu avem alt criteriu decât faptul că judeţul Teleorman are cea mai săracă localitate din România", a continuat Orăşanu.
AGERPRES