Bucureştiul, Constanţa şi Braşovul au fost principalele motoare ale creşterii economice din România în anul 2022, conform datelor prezentate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
Principalele motoare economice care au generat o creștere de 4,8% din 2022 au fost Bucureştiul, Constanţa şi Braşovul, arată datele regionale prezentate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).
Economia orașului Constanța a crescut cu 7%
Cele două judeţe şi Bucureştiul formează, cumulat, o treime din PIB-ul României şi au crescut cu 6-8%.
„Bucureştiul ar trebui să rămână principalul pol de creştere economică din România şi în general marile oraşe generează creştere. Salariile sunt mai mari şi automat atrag foarte mulţi oameni din restul ţării şi generează creştere“, a comentat situația Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
Economia orașului Constanţa, care are un PIB de 53 mld. de lei, a crescut cu aproape 7%, în contextul în care o bună parte din fluxurile de cereale din Ucraina au fost redirecţionate către prin România, după ce Federația Rusă a închis accesul Ucrainei la Marea Neagră. Așadar, portul Constanţa a avut cel mai bun an din istorie ca şi volum de mărfuri.
În medie, economia României a crescut cu 4,8% în anul 2022, în termeni reali, mai precis după ce inflaţia a fost eliminată din calcul.
Economia Clujului a crescut cu 3,7% în 2022
Din cele 41 de judeţe şi Bucureşti, economia a 25 de judeţe a crescut sub medie, deşi nicio regiune din România nu a înregistrat scădere economică, mai arată CNSP. Cu toate acestea, Tulcea, Mureş, Mehedinţi, Galaţi şi Suceava au crescut cu mai puţin de 1%.
„Aş spune că este vorba în primul rând de lipsa de infrastructură, care generează schimburile comerciale. Pentru dezvoltarea incluzivă, infrastructura este de bază, inclusiv cea de educaţie şi sănătate“, spune Codirlaşu despre judeţele care nu ţin pasul cu avansarea economică a țării.
De asemenea, orașul Cluj, cu un PIB nominal de 73 mld. lei, al doilea cel mai mare, după Bucureşti, a crescut cu 3,7% în 2022, în timp ce Timişul, cu un PIB de 65 mld. de lei, a crescut de asemenea sub medie, cu 4,5%.
Top performerii economiei româneşti au estimat Braşovul (+7,9%) şi Covasna, cu o creştere economică de 7,6%. Cu toate acestea, Covasna are un PIB nominal de doar 11 mld. de lei, de cinci ori mai mic decât Braşovul sau de 30 de ori mic decât Bucureştiul. Așadar, evoluţia economiei nu influenţează într-o mare măsură media naţională.