Conform unui raport al Energy Policy Group (EPG) cu privire la sistemele de încălzire din România, din cei 10,7 TWh de energie termică produsă în 2022, doar 6,7 TWh au ajuns la consumatori, iar pierderile de energie și consumul operațional au reprezentat aproape 38% din energia produsă pentru încălzire.
Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în Constanța, Iași și Arad, orașe cu o pondere mică a gospodăriilor alimentate de rețelele locale de termoficare.
Sistemele de încălzire se confruntă cu pierderi semnificative
Pe de altă parte, unele orașe, cum ar fi Râmnicu Vâlcea, au reușit să opereze sistemul mai eficient, înregistrând pierderi mult mai mici. În 2022, Râmnicu Vâlcea a avut doar 17,2% pierderi, fiind cel mai performant municipiu din România în acest domeniu.
Acesta se distinge și prin faptul că are cea mai mare pondere a consumului industrial de energie termică din rețeaua centralizată, ceea ce contribuie la eficiența sistemului.
Alexandru Ciocan, doctor în științe inginerești și membru al echipei EPG, a oferit mai multe explicații.
„Sistemele existente au fost dezvoltate în perioada comunistă, însă, din cauza deteriorării constante și a investițiilor limitate, furnizarea serviciilor a devenit tot mai precară, ceea ce a dus la reducerea continuă a numărului SACET-urilor (n.red. Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) în România. În anul 2022, doar 49 de municipii mai operau un sistem de termoficare, comparativ cu 315 în 1989.
De asemenea, numărul consumatorilor alimentați prin SACET a scăzut cu 38.996 față de 2021, respectiv o reducere de 3,7%. Bineînțeles, o contribuție semnificativă la această situație a avut-o și închiderea mai multor fabrici care utilizau energia termică sub formă de abur tehnologic în procesele industriale”, a explicat Alexandru Ciocan.
Sistemele de încălzire centralizată din România au fost dezvoltate în perioada comunistă
Sistemele de încălzire centralizată din România au fost dezvoltate în perioada comunistă, dar, din cauza infrastructurii învechite și a lipsei de investiții, furnizarea serviciilor a devenit tot mai precară. În 2022, doar 49 de municipii mai operau un astfel de sistem, comparativ cu 315 în 1989. Această reducere a numărului de municipii cu sisteme de încălzire centralizată se datorează și întreruperilor frecvente, avariilor și costurilor ridicate, care i-au determinat pe mulți consumatori casnici să adopte încălzirea individuală, optând pentru centrale de apartament.
„Întrucât operatorii de sisteme centralizate de încălzire nu au putut să își finanțeze propriile investiții, ei au ajuns să se bazeze pe investiții din fonduri europene și pe diferite tipuri de sprijin guvernamental. Deși cea mai mare parte a modernizării infrastructurii a fost finanțată prin subvenții guvernamentale și ale UE, investițiile realizate până în prezent sunt adesea lipsite de obiective de reducere a utilizării combustibililor fosili și de integrare a tehnologiilor regenerabile, a pompelor de căldură și a căldurii reziduale.
Între timp, mai multe orașe europene au lansat deja inițiative pentru stocarea energiei termice, captarea și utilizarea energiei din apele reziduale, utilizarea pompelor de căldură și integrarea energiei regenerabile și a căldurii reziduale”, arată raportul EPG.
Problemele cu care se confruntă sistemele de încălzire centralizată sunt agravate și de politica de decarbonizare a României. În ciuda investițiilor financiare din fonduri europene și guvernamentale, infrastructura nu a fost suficient modernizată, iar multe dintre investițiile realizate până acum nu au vizat reducerea utilizării combustibililor fosili sau integrarea tehnologiilor regenerabile.
Astfel, mai multe orașe europene au avansat deja în implementarea unor tehnologii noi, cum ar fi stocarea energiei termice sau utilizarea pompelor de căldură, în timp ce România încă depinde de soluții tradiționale.
În 2022, cele mai mari pierderi de energie termică pe rețea au fost înregistrate în Constanța, Iași și Arad
În 2022, cele mai mari pierderi de energie termică pe rețea au fost înregistrate în Constanța, Iași și Arad. Constanța, cu o pierdere de 62,5%, a avut și cel mai mare preț al energiei termice, de 1.033 de lei/MWh, urmată de București cu 928,8 lei/MWh și Cluj-Napoca cu 689,6 lei/MWh. La polul opus, Iașiul a avut cele mai mici prețuri, de 285,4 lei/MWh, iar Oradea și Sânmartin au înregistrat 343,9 lei/MWh. Alte municipii cu pierderi mai mici și costuri relativ reduse sunt Ploiești (26%), Craiova (26,5%) și Oradea (29,2%).
„Investițiile se concentrează în special pe reducerea pierderilor de energie termică, ce rămân o problemă semnificativă. Orașe precum Constanța, Iași și Arad se confruntă cu ineficiențe substanțiale în rețelele lor. Multe dintre acestea investesc în eforturi de modernizare, cum ar fi înlocuirea conductelor învechite, modernizarea cazanelor și creșterea capacității de cogenerare.
În special, există o trecere de la cărbune la gazele naturale, care se preconizează că vor juca un rol central în satisfacerea cererii de încălzire pe termen scurt și mediu, cu o trecere ulterioară la hidrogen”, arată autorii studiului.
În ceea ce privește modernizarea sistemelor, orașele din România investesc în înlocuirea conductelor învechite și modernizarea centralelor termice. De asemenea, unele orașe, precum Oradea și Cluj-Napoca, au propus integrarea unor sisteme de energie regenerabilă, cum ar fi pompele de căldură și cogenerarea pe biomasă.
Aceste soluții sunt esențiale pentru alinierea la obiectivele Uniunii Europene, dar și pentru îmbunătățirea eficienței energetice a rețelelor. Craiova și Arad, în schimb, continuă să se bazeze pe soluții tradiționale, axându-se pe gazele naturale și modernizarea centralelor existente.
În 2023, aproximativ două treimi din gospodăriile din România folosesc sisteme individuale de încălzire
Un aspect semnificativ al analizei este legat de tipul de încălzire utilizat în România. Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, în 2023, aproximativ două treimi din gospodăriile din România folosesc sisteme individuale de încălzire, în timp ce mai puțin de o cincime dintre gospodării sunt conectate la sisteme centralizate.
Diferențele dintre mediul urban și rural sunt evidente, iar în marile aglomerări urbane, rețelele de termoficare sunt mult mai frecvente datorită eficienței lor energetice superioare.
„Pe medii de rezidenţă, proporţiile sunt diferite, în mediul rural, sistemul individual de încălzire este de 1,8 ori mai des întâlnit decât în mediul urban. În marile aglomerări urbane însă, locuinţele conectate la sistemele de încălzire centralizată şi la reţeaua de termoficare se regăsesc mai frecvent (31,6% şi, respectiv, 20,1%), comparativ cu mediul rural (12,1% şi, respectiv, 1,2%).
Frecvenţa mai ridicată a acestora în oraşe se justifică prin randamentului ridicat pe care îl au în eficienţa energetică, iar datorită infrastructurii existente, impactul este mai redus asupra mediului, comparativ cu alternativele individuale de încălzire”, arată INS.
Din totalul gospodăriilor din România, 86,3% aveau capacitatea de a menține locuințele calde pe timp de iarnă, iar 63,6% aveau posibilitatea de a le menține răcoroase vara, ceea ce reflectă și gradul de izolație termică a clădirilor.
În regiunile urbane, acest lucru este valabil într-o proporție mai mare decât în mediul rural, unde gospodăriile se confruntă cu o capacitate mai scăzută de a menține o temperatură confortabilă în locuințe.
