Localitatile mici se administreaza mai usor si pot ajunge mai repede sa guste din binefacerile economiei de piata. Insa, ele pot ajunge sa vada si reversul medaliei la fel de simplu.
Valenii de Munte nu au decat 13.000 de locuitori, insa doua hoteluri si cateva localuri care ar face fata cu brio si in Bucuresti. In plus, in orice directie a-i apuca-o, vei da de asfalt ori beton, care, alaturi de omniprezentele retele de canalizare, apa si gaze le dau cu tifla sutelor de strazi de pamant si lipsite de utilitati de la marginea Capitalei. Vei gasi, de asemenea, nenumarate case noi, plus o mana de fabricute moderne, ce explica, in mare parte, prosperitatea zonei. Situat la 30 de kilometri nord de Ploiesti, oraselul mai profita si de apropierea de una dintre cele mai mari zone industriale din tara, dar si de asezarea sa la poalele Subcarpatilor.
Desi avem de multe ori tendinta sa credem ca bogatia s-a concentrat in Capitala si in orasele mari, sunt din ce in ce mai multe localitatile cu o populatie echivalenta cu cea a unui cvartal, unde somajul se apropie de zero, iar salariile depasesc media nationala. Deja epoca de acum trei decenii, cand multe dintre aceste asezari erau de fapt niste sate mai mari, e uitata.
Investitorii au cea mai importanta contributie la aceasta tendinta. “Prezenta grupului Dacia Renault in localitatea noastra a transformat total locurile. Compania franceza furnizeaza circa 65% din bugetul local si, in ciuda restructurarilor, somajul este de numai 2,8%, iar tot mai multi tineri devin salariati ai producatorului de autoturisme”, spune viceprimarul Mioveniului, Ion Georgescu. El afirma ca, de la venirea francezilor, administratia locala a putut face investitii masive in infrastructura, in timp ce intreprinzatorii locali si-au vazut afacerile crescand incontinuu. Acum, Mioveniul concureaza, si la numar de locuitori, si la aspiratii, cu orasele cu traditie bogata ale Argesului, cum ar fi Curtea de Arges ori Campulung.
si Sannicolau Mare, orasel situat in Timis, aproape de granita cu Ungaria, a cunoscut, dupa venirea unor investitori straini in frunte cu Delphi Packard si Zoppas, o transformare pe care unii localnici nu se sfiesc sa o numeasca “radicala”. “Noi avem 13.000 de locuitori si 11.000 de locuri de munca. Avem 6.000 de navetisti, chiar si din Timisoara, iar ca urmare a situatiei economice bugetul local a ajuns anul acesta la 12,5 milioane de lei noi. Asta ne permite, de pilda, sa avem fonduri suficiente pentru asfaltarea strazilor si extinderea retelei de gaze”, explica primarul Iosif Oncu.
In celalalt colt al tarii, pe malul Marii Negre, Navodariul cunoaste si el o epoca de crestere economica nebanuita. Rafinaria Petromidia, dar si plajele ori apropierea de Constanta fac din orasul care acum 25 de ani avea numai 6.000 de locuitori, iar azi trece de 34.000, unul dintre cele mai prospere din sud-estul tarii.
In alte cazuri, pozitia e totul. La Sacele, de exemplu, distanta de numai cativa kilometri pana la Brasov si pitorescul zonei au atras numeroase investitii imobiliare. La Sinaia, totul se bazeaza pe turism, iar afluenta de vizitatori le permite localnicilor sa aiba, neoficial, unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai din Prahova, unul din cele mai bogate judete ale Romaniei.
De altfel, acestea sunt cam singurele moduri in care o asezare de mici dimensiuni are sanse sa treaca in categoria bogatilor. “Daca nu exista investitii private, singura sansa este sa te afli in aria de influenta a unui oras mare. Situarea intr-o zona turistica ori langa granita poate aduce si ea avantaje. Daca nu, solutia ramasa este sa plece la munca in strainatate sau sa se retraga la tara”, spune analistul economic Liviu Voinea. Iar ambele variante au fost experimentate pe intreg cuprinsul tarii: zeci, poate sute de mii de oameni au dat fabricile falimentare si blocurile debransate pe lucrul la camp sau ranitul in grajd, in timp ce 70% din romanii care acum muncesc in strainatate provin din orasele mici si comunele mari.
O mare companie poate schimba total o localitate mica
“Prezenta grupului Dacia Renault in localitatea noastra a transformat total locurile. Compania franceza furnizeaza circa 65% din bugetul local, si asta a permis efectuarea de investitii masive in infrastructura.”“
Ion Georgescu,
viceprimarul Mioveniului
REGULA O FAC, INCA, LOCALITATILE FALIMENTARE
In Hunedoara (Valea Jiului plus alte cateva mici localitati monoindustriale) se concentreaza cele mai multe orase mici care au trecut, in ultimul deceniu, printr-o profunda criza economica.
Si la sud de munti, in Gorj, sau in sudul Banatului, o serie de orase miniere, precum Motru sau Anina, au ajuns acum sa se bazeze mai ales pe banii trimisi de rudele plecate la munca prin strainatate.
In Brasov, orasul Victoria, ctitorie a epocii comuniste, a ajuns, dupa dificultatile in care se zbate combinatul chimic, sa traiasca din amintiri.
O categorie aparte o reprezinta orasele mici de campie, din sudul tarii, multe dintre ele ridicate la acest rang de catre comunisti din motive politice. tandarei, Insuratei, Lehliu, Videle sau Pogoanele au ramas, in mare parte, asezari rurale. De altfel, un caz singular pana acum, locuitorii orasului Scornicesti au decis, printr-un referendum, sa redevina comuna.
Si In centrul, si in estul tarii, prabusirea industriilor locale a facut numeroase “victime”. Printre ele, Balan, in Harghita, Darabani, in Botosani, Negresti, in Vaslui, sau Buhusi, in Bacau.
