Pietonii, dar mai cu seama soferii din Intorsura Buzaului vor continua si anul acesta slalomul printre gropile din oras. Nici una dintre cele treizeci de strazi pe care Primaria isi propusese sa le repare anul acesta nu va cunoaste vreo imbunatatire. “Nu mai avem bani decat pentru cateva luni. Dupa, nu mai stim. Va trebui ca eu, primarul, si angajatii mei sa venim la serviciu ca voluntari ori sa inchidem si sa plecam acasa”, spune Gheorghe Baciu, primar la Intorsura Buzaulu
Pietonii, dar mai cu seama soferii din Intorsura Buzaului vor continua si anul acesta slalomul printre gropile din oras. Nici una dintre cele treizeci de strazi pe care Primaria isi propusese sa le repare anul acesta nu va cunoaste vreo imbunatatire. “Nu mai avem bani decat pentru cateva luni. Dupa, nu mai stim. Va trebui ca eu, primarul, si angajatii mei sa venim la serviciu ca voluntari ori sa inchidem si sa plecam acasa”, spune Gheorghe Baciu, primar la Intorsura Buzaului.
La Harsova, iluminatul public a devenit un lux, din cauza datoriilor mari care s-au strans si a lipsei banilor pentru a le achita. In plus, cateva sute de familii vor continua ca, desi locuiesc intr-un oras, sa care apa de la distanta mare, din cauza ca nu sunt bani pentru investitii. “Atunci cand nu aveam iluminat in oras, eram criticat ca nu ma preocupa siguranta cetateanului. Dupa ce am facut iluminatul de promenada, s-a majorat factura la electricitate, pe care, de altfel, nu am mai platit-o de cateva luni bune, ca nu avem cu ce”, spune plin de obida Ionel Chirita, primarul Harsovei.
La Cavnic, persoanele cu handicap si-au primit destul de recent indemnizatiile, atata doar ca banii pe care i-a asigurat primaria reprezinta indemnizatia pe luna…. ianuarie.
In plus, majoritatea primarilor spun ca nu au bani pentru scolile sau pentru spitalele din orasele lor, drept pentru care acestea vor ramane si anul acesta nerenovate. “Pentru ca veniturile proprii, pe structura actualului buget, sunt foarte mici, Cavnicul, ca si multe alte primarii, nu are bani nici pentru asigurarea salariilor functionarilor primariei”, spune Nicolae Didiu, primarul urbei de la poalele Gutaiului.
De unde vin aceste probleme, sunt oare primarii niste gestionari care nu stiu cum sa obtina, din resursele pe care le au, rezultate maxime?
Bugetele primariilor sunt formate, in principal, din veniturile pe care le poate atrage comunitatea locala – impozite si taxe locale, o cota din impozitul pe venitul colectat pentru bugetul de stat, care a crescut anul acesta de la 63% la 82%. La acestea, se adauga fondurile de echilibrare, bani care provin de la bugetul de stat. Fonduri de echilibrare primesc toate primariile, criteriile principale pentru alocarea lor fiind suprafata pe care se intind si numarul de locuitori pe care il au. “Beneficiarii sistemului actual sunt orasele mari. Orasele mici, care nu au economie sau prea multi salariati sunt clar defavorizate. In plus, din cauza modalitatii de calcul al sumelor de echilibru, orasele mici ies in pierdere si la alocarea acestor fonduri”, explica Victor Giosan, secretar de stat pe probleme de administratie la Secretariatul General al Guvernului. Aceasta intrucat neavand salariati, nu prea au ce impozit sa colecteze, si 83% din putin tot putin inseamna. “Ar trebui regandit sistemul de alocare, in asa fel incat sa fie repartizati banii doar celor care au nevoie”, crede Giosan.
In plus, de la an la an, bugetul primariilor oraselor mici se imputineaza, din cauza competentelor ce le sunt transferate, fara banii aferenti. “Noi am primit doar competentele, nu si banii. Statul si-a redus deficitul pe buget si a crescut deficitul pe bugetele locale. In felul acesta, poate raporta un deficit mai mic”, explica Ionel Chirita, presedintele Asociatiei Oraselor (AOR).
Romania este departe de modelul european de calcul al bugetului necesar unei primarii: pe baza unor standarde de cheltuieli, ce sa arate care este bugetul de functionare si care este bugetul de dezvoltare al urbei cu pricina. Noi nu avem stabilit nici un minim de cheltuieli pe cap de locuitor.
In plus, primarii oraselor mici nu isi pot permite sa faca imprumuturi pentru dezvoltare, pentru ca nu au cu ce garanta. Ceea ce le face dependente de sumele alocate la stat, care, pentru a nu-si sacrifica el cheltuielile proprii, trece greul in spinarea primarilor.
Jocul de-a bugetul
Bugetelor locale le-au ramas in plus, prin cresterea cotelor de impozit pe venit care le raman la dispozitie, de la 63% la 82%, peste 9.000 de miliarde, sustinea Guvernul in iunie. Aceasta suma este calculata la global, insemnand ca aici intra si municipiile, si orasele mai mari laolalta cu cele mici, prezenta oraselor mari ridicand media. O executie pe ansamblu a bugetelor locale pe 2003, facuta publica de Curtea de Conturi, arata ca veniturile bugetelor locale s-au realizat in proportie de 0,88%. “La noi, nu sunt reflectate cheltu ielile reale realizate de o primarie”, spune un studiu intocmit de Institutul pentru Politici Publice. “Bugetele pentru sumele de echilibru sunt stabilite la final, cand isi da seama statul cu cati bani mai ramane la dispozitie. Nu e de mirare ca, in conditiile astea, ne rostogolim cheltuielile de la un an la altul ca sa putem exista”, spune Ionel Chirita, presedinte AOR.
Comune la cota de avarie
Impozitul pe venitul agricol foloseste doar orasenilor
Banii obtinuti din impozitarea terenului agricol vor constitui venit la bugetul de stat, si nu la cel local, cum se anuntase, ceea ce lasa comunele fara o sursa importanta de venit, pe care multe dintre ele isi fundamentasera creditele!
“Pentru primaria noastra, este un dezastru”, spune Constantin Nicolae, primarul comunei Contesti, Dambovita. “Am in jur de sase proiecte comunitare pentru care nu mai pot asigura cofinantarea, de 1,2 miliarde de lei”, explica Nicolae. Odata cu punerea in practica a proiectelor, locuitorii din Contesti urmau sa aiba un drum de 8,5 km, singura cale de acces pentru cinci sate, un camin de batrani, o casa de copii, dar si o brutarie. Localitatea are un teren de 4.500 de hectare extravilan, la care, daca aplicam un impozit de 300.000 de lei, ajungem la un venit de 1,2 miliarde de lei, adica tocmai cofinantarea. “Bugetul nostru este de 22 de miliarde. Dintre acestea, veniturile proprii reprezinta 2,5 miliarde, diferenta reprezentand-o sumele de transfer. Pentru mine, un miliard de lei este o resursa foarte importanta”, explica Nicolae. In plus, primarul spune ca tocmai a semnat un credit de investitii, in fundamentare fiind trecuta ca resursa si impozitul pe terenul agricol.
In aceasta situatie sunt mai multe comune din Prahova si din vestul tarii, care fie au obtinut credite, fie sunt in curs de negociere.
Emil Draghici, presedintele Asociatiei Comunelor (ACR), sustine ca nu este normal sa fie luata o resursa de la bugetul local, “in mersul trenului”. “Comunele nu au de unde sa faca rost de alti bani si, in plus, unde este predictibilitatea fiscala pe care toata lumea o invoca si nimeni nu o aplica”, spune Draghici.
Presedintele ACR se declara hotarat ca, daca statul nu revine asupra acestei masuri, sa propuna trecerea terenului agricol din extravilan in intravilan, “in interesul comunitatii”, in felul acesta banii pe impozit ramanand in buzunarul comunelor.
“Prin transferarea impozitului pe terenul agricol la bugetul de stat, Guvernul ne transforma in niste simpli intermediari si ne rapeste o resursa importanta”
Emil Draghici,
presedintele Asociatiei Comunelor din Romania