(produse pe baza de grasimi, bauturi si alte categorii alimentare) a crescut fata de perioada similara a anului precedent cu 11,4%, ca volum, si cu 8,5%, ca valoare, conform monitorizarilor efectuate in magazinele care practica vanzarea cu amanuntul pentru acasa. Analizand comportamentul de cumparare si de consum al orasenilor, asa cum rezulta dintr-un studiu realizat de compania ISRA Center Marketing Research, constatam ca acestia prefera produsele alimentare indigene, doar o pondere nesemnificativa optand pentru cele din import. Totusi, in ceea ce priveste fructele, 13% din populatia urbana le achizitioneaza pe cele din import. Studiul, ale carui principale rezultate le prezentam in continuare, a fost efectuat in luna noiembrie 2003, pe un esantion reprezentativ la nivel national, alcatuit din 1.200 de persoane cu varsta mai mare de 15 ani si cu domiciliul in mediul urban. Cele mai multe dintre persoanele care au fost incluse in esantion (aproximativ 70%) au afirmat ca isi fac aprovizionarea cu legume si fructe de la tarabele din piata. Doar o cincime dintre oraseni recurg, in acest scop, la magazine. In schimb, branzeturile (70%) si, mai ales, carnea (87%) sunt produse pe care o mare parte din populatie le procura din magazine.
Tinerii intra mai des in restaurante
Referitor la consumul de bauturi racoritoare precizam ca 78% din intervievati opteaza pentru cele acidulate. Ca frecventa a consumului, 53% beau sucuri carbonatate cel putin o data pe saptamana, iar 23% cel putin o data pe zi. Ponderea cea mai mica o reprezinta consumatorii care recurg la racoritoarele acidulate mai rar de o data pe luna (4%). Segmentarea in functie de gen nu evidentiaza diferente semnificative intre barbati si femei. Racoritoarele neacidulate sunt consumate intr-o masura mai mica, respectiv de numai 54% din populatia urbana. Procentajul cel mai mare este reprezentat de persoanele care beau sucuri necarbonatate o data, de doua sau de trei ori pe saptamana (38%). Nici in acest caz nu se constata diferente semnificative intre consumatorii de gen feminin si cei de gen masculin. Se remarca, totusi, faptul ca in cadrul segmentului de consumatori constanti, cu o frecventa de patru – sase ori pe saptamana, numarul barbatilor (10%) este dublu fata de cel al femeilor (5%).Ca loc de achizitie sau de consum, mai mult de jumatate din respondenti (65%) au declarat ca nu sunt niste obisnuiti ai restaurantelor. Dintre cei care mananca sau cumpara totusi in/din locatii din afara casei, 23% opteaza pentru pizzerii, 16% pentru fast-food-uri, 9% pentru restaurantele clasice si 2% pentru cele care au in meniu preparate chinezesti. Barbatii obisnuiesc sa cumpere mai des mancare preparata de la unitatile specializate, indiferent de tipul acestora. Comparativ cu femeile, ei sunt intalniti mai des in restaurantele de tip fast-food, care prepara hamburgheri (diferenta este de 7%). In ceea ce priveste restaurantele de tip pizzerie, diferenta intre barbati si femei este de 5%. De asemenea, se constata faptul ca populatia tanara, cu varsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani, consuma intr-o masura mai mare mancare de la restaurante (61%). Procentul scade la 23% pe segmentul 30 – 44 de ani, ajungand la numai 8% in cazul persoanelor cu varsta de peste 60 de ani.