” Cultura este mesagerul performant al spiritului unei comunităţi, cultura este sufletul comunităţii
În practică, definiţia culturii poate fi dată de comunitate, respectiv ceea ce este perceput drept cultură pentru cei implicaţi, şi anume: credinţe, obiceiuri, tradiţii şi valori ale comunităţii giurgiuvene în anul de graţie 2020. Strategia noastră este aceea de a intensifica schimburile culturale, rolul diplomatic al actului cultural şi atractivitatea unor obiective turistice, lipsite astăzi de aura legendară firească a lor.
Maparea Resurselor Culturale constituie o abordare sistematică de a identifica, înregistra şi clasifica resursele culturale ale unei comunităţi. Implică un proces de colectare, analizare şi sintetizare a informaţiei, cu scopul de a descrie şi a vizualiza resursele culturale în parametrii precum: legăturile cu alte resurse civice (sistem de infrastructură şi transport, spaţii verzi, spaţii publice, etc.), tipare de folosire, precum și caracterul unic, respectiv identitatea unei anume comunităţi.
Resursele culturale ale unei comunităţi îmbogăţesc calitatea vieţii rezidenţilor şi a vizitatorilor şi, totodată, pot fi o sursă considerabilă de reinventare şi dezvoltare strategică. Identificarea acestor resurse culturale susţine procesul de Planificare Integrată al Municipalităţii în ideea unei dezvoltări sustenabile şi durabile. În mod concret – identifică grupuri, reţele și oportunităţi – conduce la noi moduri de lucru şi gândire – cristalizează identitatea culturală – face invizibilul vizibil – este un puternic instrument vizual – identifică conexiuni cu procesul de planificare urbană – susţine Planificarea Strategiei Culturale.
Factorul convingător tinde să fie Dezvoltarea Economică generată de Cultură, respectiv importanţa culturii într-o economie bazată pe Industriile Creative. În acest context, cele trei dimensiuni importante ale dezvoltării economice legate de aspectul cultural sunt: cultura şi calitatea locului, cultura şi industriile creative în expansiune şi turismul cultural.
Cu toate că oraşul nostru se defineşte drept important centru socio-cultural al judeţului Giurgiu, se pare că această ramură nu este suficient de bine reprezentată la scara oraşului, fiind o activitate de nişă, respectiv un sector în care sunt angajaţi puţini oameni, cu salarii mici şi care produc venituri reduse.
Uniunea Europeana, prin Programul Operațional Regional (POR), pentru perioada 2021-2027 a alocat Axa 6 – O regiune atractivă, ce are ca obiectiv „Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și securității în zonele urbane”.
În ceea ce privește cultura, ne propunem atingerea următoarelor deziderate:
Maparea Culturală a municipiului Giurgiu în vederea realizării Strategiei Culturale a municipiului Giurgiu;
Continuarea acţiunilor, concursurilor, festivalurilor desfăşurate de către Centrul Cultural „Ion Vinea”, respectiv activităţile de fanfară, Festivalul folcloric “In memoriam Marin Ghiocel”;
Realizarea festivalului medieval ”La cetatea lui Mircea”. Evenimentul urmăreşte promovarea municipiului Giurgiu, ca loc al istoriei şi tradiţiei româneşti, prin spectacole, muzică, imagine, devenind astfel o poartă de călătorie în timp care să pună în valoare Cetatea lui Mircea cel Bătrân. Spectacolul va include reconstituire medievală cu cai, teatru medieval și teatru interactiv pentru copii, ateliere de artă și manufactură medievală, tabăra cavalerilor, curtea comedianților, conferințe, expoziții și video-mapping;
Repunerea în circuitul turistic al Turnului Ceasornicului, cât şi înregistrarea la OSIM a imaginii acestuia în proprietatea municipalităţii. Reabilitarea Galeriei de Artă şi punerea în valoare prin expoziţii, desfăşurate atât în interiorul turnului, cât şi în spaţiul galeriei;
Reabilitarea Teatrului de Vară, unde vor avea loc săptămânal, pe parcursul celor trei luni estivale, iunie, iulie, august, spectacole de teatru, operetă, concerte, musical, dans, cinema în aer liber;
Împodobirea cu elementele originale şi deschiderea spre vizitare a Mausoleului Eroilor;
Realizarea unei Alei a personalităţilor giurgiuvene, figuri de prim rang ale culturii si științei române;
Reabilitarea tuturor monumentelor şi statuilor. Ridicarea unei statui a fondatorului oraşului Giurgiu, voievodul Mircea cel Bătrân;
Reluarea, împreună cu Şcoala de muzică şi arte plastice “Victor Karpis” a Concursului internaţional de pictură “OpenDoors”;
Susţinerea în continuare a colecţiei “Biblioteca giurgiuveană”, iniţiată de către regretatul om de cultură Dan Mucenic;
Realizarea traseului bisericilor şi cultelor religioase „Giurgiul bisericilor – traseu spiritual” care să prezinte edificiile arhitecturale ecleziastice cu o veche istorie în spate sau mai recente care prin soluţiile arhitecturale, ori prin decoraţia lor pot fi declarate ca puncte de atracţie pentru turiştii amatori de cultură şi spiritualitate, putând deveni oricând un partener activ în viitoarele acţiuni ale administraţiei publice de a pune în valoare întregul patrimoniu spiritual urban;
În spiritul deplinei libertăţi de manifestare a convingerilor religioase, al toleranţei şi respectului reciproc, autoritatea locală va colabora cu toate bisericile şi cultele din municipiul Giurgiu, sprijinind activ atragerea de fonduri pentru reabilitare, desfăşurarea de activităţi culturale în parteneriat, acţiuni comune de asistenţă socială la domiciliu pentru persoane vârstnice sau cu dizabilități”, spune liberalul.
Acesta nu este însă singurul obiectiv al acestuia. „Municipiul Giurgiu are nevoie de o administrație locală eficientă, transparentă, concentrată pe interesul comunităţii, în slujba cetățeanului, axată pe dezvoltarea economică și socială a orașului.
Bunăstarea giurgiuvenilor se poate asigura prin locuri de muncă bine plătite în urma atragerii de investiții noi și susținerea agenților economici existenți”, mai spune candidatul PNL
