Conform unei statistici realizate de Agenția Europeană a Mediului, cel mai bun aer din România este în orașul Galați. Orașul de pe malul Dunării se află pe locul 21 în clasamentul european.
În statistica realizată de Agenția Europenă a Mediului, orașele sunt clasificate „de la cel mai curat la cel mai poluat pe baza nivelului mediu de particule fine din ultimii doi ani calendaristici”.
Cel mai curat aer din România este în Galați
Specialiștii agenției europene au explicat că particulele fine sunt „poluanții atmosferici cu cel mai mare impact asupra sănătății în ceea ce privește decesele premature și bolile”.
În clasament, orașul cu cel mai curat aer din România este Galați, ocupând locul 21 din clasamentul orașelor europene.
Următoarele orașe din România în care au fost făcute calcule privind poluarea aerului sunt Oradea, situat pe locul 146, și Sibiu, situat pe locul 157.
De asemenea, în clasament mai apar orașele Constanța, pe locul 232, Bacău (261), Botoșani (273), Buzău (274), Timișoara (281), Brașov (289), Cluj-Napoca (291), Suceava (296), Satu Mare (301), Arad (308), Baia Mare (313), Ploiești (327), Piatra Neamț (329), Tg.Mureș (330) și Iași (340).
Cât de curat este aerul din București?
Totodată, Capitala României ocupă locul 302 în clasamentul european, având un indice de poluare de 15,7, dublu în comparație cu orașul Galați, ce are un indice 7,2.
La polul opus, cel mai poluat aer din România este în orașul Iași care se află pe locul 340.
Pe locul 375, ultimul în clasamentul întocmit de Agenția Europeană a Mediului, este orașul Slavonski Brod din Croația. De asemenea, cel mai curat aer din Europa este în orașele Faro, din Portugalia, și Umea și Uppsala, ambele din Suedia.
Se vrea reducerea emisiilor cu cel puţin 50% până în 2035
Miniştrii Energiei şi Mediului din țările G7 au stabilit în această lună un nou obiectiv de reducere a emisiilor C02 ale autovehiculelor cu cel puţin 50 % până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2000.
Potrivit sursei menționate, miniştrii au semnalat „oportunitatea colectivă de a reduce cu cel puţin 50% emisiile parcului auto din G7 până în 2035 sau înainte de această dată, comparativ cu nivelul din 2000, ca punct intermediar pentru a ajunge la emisii nete zero” şi pentru a „măsura progresul” eforturilor de decarbonizare şi electrificare a sectorului auto.
De asemenea, măsura se încadrează în obiectivul global de a ajunge la emisii nete zero în sectorul auto până în 2050, ceea ce va necesita acţiuni cheie în industria din toate ţările, incluzând măsuri deja aplicate de către membrii G7 pentru a reuşi ca 100% din vânzările de noi autovehicule de pasageri să fie de modele electrice, până în 2035.