Șapte orașe din România se luptă între ele pentru a ajunge pe primul loc într-un clasament de cele mai verzi orașe de la noi din țară. În clasament avem parte și de o surpriză, fiind vorba despre un oraș la care nu ne-am aștepta să devină verde atât de repede.
Cele mai verzi orașe din România
Dacă ar fi să facem o ierarhie a orașelor „verzi” din România, în care să alegi să locuiești pentru aerul curat și calitatea vieții în creștere, Oradea ar ocupa primul loc, fiind urmată de Cluj-Napoca și Sibiu.
Cu toate acestea, Galați, un oraș cu trecut industrial, se evidențiază acum prin avansarea sa către statutul de oraș cu cel mai curat aer din România. El ocupă poziția 21 la nivel european, conform Agenției Europene a Mediului.
Clasamentul orașelor verzi din România
1 – Oradea
Cu siguranță, Oradea se poate considera un lider al sustenabilității urbane în România. În ultimii ani, primăria a direcționat sume semnificative de bani, provenite de la Uniunea Europeană, pentru a îmbunătăți calitatea vieții în oraș.
Oradea a absorbit nu mai puțin de 500 de milioane de euro în fonduri europene începând cu aderarea României la Uniunea Europeană.
În prezent, centrul istoric al orașului a fost complet reabilitat, străzile au fost transformate în zone pietonale, renunțându-se la circulația auto, și sistemul de transport în comun a fost modernizat.
Pe lângă acestea, locuitorii din Oradea practică reciclarea a cinci categorii distincte de deșeuri, inclusiv compostul, și își încălzesc locuințele folosind apă geotermală, o soluție deosebit de eficientă din punct de vedere energetic și ecologic.
Conform declarațiilor primarului, în ultimul deceniu, în Oradea, suprafața de spațiu verde din oraș s-a extins până la aproape 600 de hectare, prin revitalizarea terenurilor degradate și a zonelor lăsate în paragină, transformându-le în spații verzi funcționale.
2 – Cluj Napoca
Cluj-Napoca, supranumită „capitala Transilvaniei” și cunoscută în întreaga lume pentru festivalul Untold, este hotărâtă să facă pași importanți în direcția durabilității. Autoritățile locale și-au stabilit ca obiectiv transformarea orașului într-unul 100% „verde” în următorii ani.
Centrul orașului, care în trecut era aglomerat de mașini, a fost transformat într-un spațiu dedicat exclusiv pietonilor acum câțiva ani. Sute de locuri de parcare au fost eliminate, iar străzile emană acum o atmosferă vibrantă plină de viață.
O proporție semnificativă, respectiv jumătate din sistemul de transport public din Cluj-Napoca, funcționează deja pe bază electrică. Pentru a stimula utilizarea noilor autobuze și tramvaie, primăria a decis ca în fiecare vineri transportul în comun să fie oferit gratuit.
Majoritatea străzilor reabilitate dispun sau vor dispune de piste pentru bicicliști, cu toate că există nemulțumiri cu privire la conectarea adecvată a acestora între ele, conform plângerilor exprimate de mulți.
Pe lângă aceasta, în Cluj există 900 de locuri de parcare special amenajate pentru biciclete. Un astfel de loc costă doar 56 de lei pe an.
În decursul ultimilor ani, Clujul a direcționat sume semnificative și în dezvoltarea spațiilor verzi. În plus față de cele două baze sportive existente, au fost inaugurate recent două parcuri extinse. Acestea acoperă, în total, o suprafață de 26 de hectare.
3 – Sibiu
Sibiu, un oraș medieval cu o istorie și arhitectură bogată, este recunoscut în special pentru atmosfera sa de basm din centrul istoric (care a fost complet reabilitat). Însă se distinge și ca lider în domeniul sustenabilității și al reducerii poluării.
În decursul ultimilor 15 ani, Sibiul a înregistrat o reducere de 20% a emisiilor de CO2. Calitatea aerului din oraș depășește semnificativ cea din multe alte localități din România.
În Sibiu, se regăsesc panouri solare pe clădiri publice, școli și locuințe private. Iluminarea străzilor se realizează prin intermediul LED-urilor. Sistemul de transport în comun electric este într-o continuă proces de modernizare.
În centrul orașului, circulația este dedicată exclusiv pietonilor, iar în total există peste 20 de kilometri de piste pentru biciclete. Primăria are planuri de a adăuga încă 20 de kilometri până anul viitor.
În plus, administrația locală a implementat un sistem eficient de colectare selectivă a deșeurilor, furnizând containere separate pentru hârtie, plastic, sticlă și metal.
4 – Galați
Faimos în era comunistă, în special pentru industria sa siderurgică, Galați este acum un oraș ce se bucură de titlul de a avea cel mai curat aer din România. Orașul se situează pe poziția 21 în clasamentul european, conform Agenției Europene a Mediului.
În decursul ultimilor trei ani, autoritățile locale:
- au sădit aproape 10.000 de arbori
- au amenajat 50.000 de metri pătrați de spațiu verde
Parcurile urbane au fost revitalizate, iar vestigiile unei uzine de apă demolate au fost convertite într-un parc de aventură, devenind o atracție deosebit de populară printre locuitorii orașului.
Se implementează în prezent un extins program de regenerare urbană în 13 cartiere, având ca obiectiv:
- reabilitarea trotuarelor și a carosabilului
- dezvoltarea de spații verzi
- crearea de noi locuri de joacă sau zone destinate socializării
Una dintre plajele de-a lungul Dunării a fost recent modernizată și deschisă comunității, în timp ce primăria pregătește planuri de reabilitare pentru alte două plaje.
Sistemul de transport în comun a fost supus unui proces de modernizare. În curând se așteaptă sosirea a 62 de noi autobuze electrice, tramvaie și troleibuze. Prin aceste investiții, municipiul Galați își actualizează aproape în întregime flota de transport public.
5 – Târgu Lăpuș
Târgu Lăpuș, un mic oraș din Maramureș, cu doar 13.000 de locuitori, a atins o remarcabilă rată de reciclare de 60%, transformându-se în comunitatea cu cea mai înaltă performanță în reciclare din România.
Localitatea acumulează o cantitate de deșeuri colectate mai mare decât media Uniunii Europene (49%) și aproape de cinci ori mai mult decât media națională, care se situează la doar 13%.
Chiar dacă nu se remarcă prin bogăție și popularitate, Târgu Lăpuș oferă un exemplu remarcabil de implicare atât din partea administrației, cât și a locuitorilor săi, în eforturile de a transforma orașul într-un mediu verde și durabil.
6 – Buzău
Până în 2030, Buzăul își propune să devină un oraș atrăgător și un centru de referință la nivel național pentru economia circulară. De asemenea, se distinge ca primul oraș din România care găzduiește o „școală circulară”, capabilă să-și producă propriile resurse energetice și să reutilizeze apa pluvială pentru uz casnic și îngrijirea plantelor.
Buzăul se bucură de 28 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor, depășind media europeană. Orașul își propune să devină cel mai verde din România.
7 – Timișoara
Timișoara este un alt oraș demn de menționat pentru angajamentul său de a se reinventa și pentru eforturile de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor săi.
Timișoara a pus în aplicare proiecte ambițioase pentru a reduce emisiile de CO2 și a îmbunătăți eficiența energetică.
Orașul, care a fost în trecut desemnat Capitală Europeană a Culturii, susține cu fermitate transportul ecologic:
- prin utilizarea autobuzelor electrice
- prin extinderea rețelei de piste pentru biciclete
În prezent, orașul dispune de aproximativ 34 de kilometri de piste de biciclete dedicate, iar autoritățile locale au planuri de a extinde această rețea la 100 de kilometri în următorii ani.
În plus, în Timișoara sunt în curs de planificare proiecte ample de regenerare urbană. Valoare totală estimată este de aproape 700 de milioane de euro.
