Orasul de pe Bega este singurul, in afara Capitalei, unde valul investitiilor a condus la deschiderea a cinci consulate straine: al Germaniei, Serbiei si Muntenegrului, Olandei, Italiei si Austriei.
„In Timisoara se inregistreaza lunar peste 40 de firme cu capital strain”, spune Emil Mateescu, presedintele Camerei de Comert si Agricultura Timisoara (CCIAT). Firma germana Continental a investit 100 de milioane de marci la Timisoara in 1999, si alte nume mari, precum Kromberg & Schubert, Siemens Automotive, ii plaseaza pe nemti pe primul loc, ca valoare, in topul investitiilor, cu 123 milioane de dolari. In schimb, italienii conduc in topul numarului de firme (1.300), in special mici si mijlocii.
Spre disperarea guvernului Berlusconi, italienii au preferat Timisoara sudului tarii lor (regiunea Sicilia). Regiunea Veneto, a doua ca dezvoltare din Italia, isi muta o serie de fabrici, pizzerii si alte firme mici si mijlocii in vestul romanesc. In Veneto „nu mai exista spatiu fizic pentru deschiderea unei firme”, potrivit lui Fabio Bordignon, reprezentantul centrului italian de afaceri Antena Veneto din Timisoara. Au fost discutii la nivel guvernamental, in Italia, privind faptul ca investitorii nu se muta in sudul tarii, in zone mai sarace, ca Sicilia, iar ei au raspuns: „Cat facem pana la Timisoara, abia ajungem la Bari”, a mai spus Bordignon.
In Timisoara, media investitiilor este de sase ori mai mare decat cea pe tara (excluzand Bucurestiul), adauga presedintele CCIAT. Francezii sunt reprezentati prin investitii de talia Alcatel (peste 25 de milioane de dolari), dar si prin servicii. Firma alsaciana Hans & Associes a implementat un sistem informatic prin care tine contabilitatea la distanta. La costuri mai mici decat in Franta, biroul din Timisoara preia comenzile de la firma-mama din Mulhouse si le transmite prin reteaua informatica, precizeaza Gilbert Brochet, directorul Hans & Associes Timisoara.
Afacerile imobiliare au fost si raman o miza sigura. Un roman plecat inca din perioada comunismului in Italia, Dorel Gheorghiu, a investit, imediat dupa 1990, in „prima zona industriala din Timisoara, pe care eu am creat-o”, spune Gheorghiu. „Am cumparat terenuri acolo stiind ce destinatie vor avea, fabricile trebuie sa iasa din oras, asa cum se intampla oriunde in lume. Era informatia pe care tot eu o nascusem. Terenurile sunt o investitie fara riscuri: in ciuda bombelor, raman tot acolo”, adauga Gheorghiu. Pentru marii proprietari, terenurile si imobilele sunt aur curat. Darius Jumanca, proprietarul complexului comercial Euro, evalueaza cei 30.000 de metri patrati detinuti la trei-cinci milioane de dolari (100-150 dolari/mp).
In centrul istoric al Timisoarei, strazii Alba Iulia aproape ca i se spune strada Tabrizi. Stabilit din anii 80 in Romania, medicul sirian Ahmad Jabri Tabrizi detine toate cladirile de pe aceasta strada, cu exceptia teatrului. „Putini inteleg ca afacerile imobiliare aduc profituri de 100%”, spune Ahmad Jabri Tabrizi. Tabrizi are reputatia ca mananca lege pe paine, „stie Codul penal pe dinafara”, spune un ziarist din oras, si nu o data i-a trimis sa citeasca legea pe cei de la Garda Financiara si alte controale fiscale.
Bataia pentru terenuri a incins spiritele si a inrosit nu o data titlurile ziarelor. Nu au lipsit bombe in centrul orasului, pentru a speria locatarii unui spatiu ravnit. Afacerile cu vile ale clanurilor tiganesti Stancu, Covaci si Carpaci, care detin majoritatea caselor mari din zona centrala, la o valoare de ordinul sutelor de milioane de marci (la vremea respectiva), au tinut saptamani intregi prima pagina a saptamanalului local Focus Vest. Clanurile au vrut sa cumpere chiar si cladirea in care are sediul Centrul Cultural Francez, momentan afacerea de peste doua milioane de dolari fiind ratata, potrivit ziarului citat.

„Fasia Gaza” din Timisoara

Exista si o zona de comert gri. Este vorba de strada Brancoveanu, cunoscuta in oras sub numele „Fasia Gaza”, plina de bazaruri conduse de arabi si chinezi, in care sunt peste 300 de comercianti. In ciuda controalelor frecvente, institutii precum Garda Financiara, Politia Economica si cea Rutiera, Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor, Inspectoratul Teritorial de Munca, Primaria Timisoara si Pompierii Militari nu par sa schimbe ceva in „Fasia Gaza”.

INVESTITII DE SASE ORI CAT IN ALTE JUDEtE
Capital strain in 1990-2000, in dolari tara: 5 miliarde, din care Bucuresti: 2 miliarde; tara (fara Bucuresti): 3 miliarde
Media investitii/judet (exceptie Bucuresti): 58 de mii
Media investitii in Timis: 336 milioane (de sase ori mai mare decat media pe tara)