Regiunea Odessa a fost vizitată în primele opt luni ale anului de 3 milioane de turişti, din care câteva mii sunt români. Turiştii români pot intra cu paşaport, primind viza direct în aeroport. Autorităţile speră însă că, odată ce companiile companiile aeriene inaugurează zboruri în oraşul port de la Marrea Neagră, numărul turiştilor va creşte.
„Statistic, români în Odessa sunt circa 750, iar moldoveni – aproape 150.000 în toată regiunea. În fiecare an, în special vara, destinaţia este foarte căutată de turiştii români, oraşul fiind construit de-a lungul mării. Vin câteva mii de români anual. Dar aici poţi face turism tot anul”, a declarat pentru Capital consulul României la Odessa, Emil Rapcea.
Cu maşina, distanţa dintre Bucureşti şi Odessa poate fi parcursă şi în circa opt ore.
„Este o zonă sigură, nu am avut niciun fel de probleme. Turiştilor le recomand să stea minimum trei zile, dacă vor să vadă esenţa oraşului. Iar dacă vor să vină vara la plajă, atunci pot sta cel puţin o săptămână”, spune oficialul.
În Odessa, turiştii pot merge şi la delfinariu, la operă şi pot vizita bisericile şi mânăstirile foarte vechi, dar pot încerca şi gastronomia locală.
„Este un oraş plin de cultură şi tradiţie. Vara vin milioane de turişti, la 1 un milion de locuitori, deci populaţia se triplează în timpul verii. Români, câteva mii. Vin turişti şi din ţările din regiune, de exmplu Belarus, Republica Moldova ori Polonia, dar vin turişti şi din vestul Europei, prin croaziere, pe mare”, punctează Emil Rapcea.
Acesta subliniază că infrastructura s-a îmbunătăţit, ceea ce va mări numărul de turişti străini ce vor vizita oraşul ucrainean.
„Legătura cu avionul va fi cel mai accesibil mod de a ajunge aici, preţul este destul de relaxat. Este şi un potenţial hub pentru călătorii în vest, dar poate fi o destinaţie minunată de city-break”, adaugă consulul.
Preţul unei camere la un hotel de trei sau patru stele este de circa 40-50 de euro pe noapte, de persoană. Aici hotelurile nu obişnuiesc însă să practice sistemul „all-inclusive”.
Cei mai mulţi turişti străini în Odessa vin din China, SUA şi Israel, spune, la rândul său, directorul Departamentului de Cultură şi Turism din Primăria Odessa, Tetyana Markova.
„Strategia noastră de investiţii se bazează pe conceptul ‘Odessa 5T’, ce presupune o focusare pe următoarele domenii: transport, turism, comerţ („trade”), tehnologii şi încredere („trust”)”, afirmă Tetyana Markova.
De asemenea, la sfârşitul anului viitor, autorităţile din Odessa vor inaugura o nouă pistă a aeroportului, investiţie ce le va permite să atragă şi mai mulţi turişti, dar şi noi companii aeriene.
Oraşul este al treilea ca mărime din Ucraina, după Kiev şi Kharkovare, având aproape 1 milion de locuitori. Autorităţile spun că în regiunea Odessa locuiesc 150.000 de moldoveni şi numai 750 de români.
Cu 45 de km de plajă, regiunea este populată de 130 de naţionalităţ, potrivit datelor anunţate de autorităţile din Ucraina.
Mizând pe potenţialul turistic, dar şi pe clienţii business, transportatorul aerian Tarom a inaugurat săptămâna aceasta primul zbor la Odessa din istoria companiei. Destinaţia va fi operată cu trei zboruri săptămânale. Cursa va fi operată inițial cu un avion de tip ATR 72, cu 48 de locuri, dar capacitatea ar putea fi mărită dacă va exista cerere suplimentară.
Orașul a fost fondat la 1794 și are una dintre cele mai frumoase clădiri dedicate spectacolelor de operă și balet din lume, proiectată de celebrii arhitecti vienezi Ferdinand Felner și Herman Helmer, autori și ai proiectelor operelor din Viena, Budapesta și Iași.
De altfel, la Odessa este singurul ţărm de unde Eminescu a privit îndelung marea. La sfârşitul anilor 1800 poetul a urmat aici o cură de însănătoşire.
Un bust realizat de artistul plastic botoşănean Marcel Mănăstireanu a fost dezvelit la Odessa în anul 2011, cu prilejul celei de-a 17-a ediţii a „Deniilor eminesciene”. Lucrarea, amplasată în faţa Consulatului României din oraş, a fost finanţată de Primăria municipiului Botoşani şi donată Consulatului României la Odessa.
În acelaşi loc a mai fost un bust al lui Eminescu, care a fost furat în 1994.