Pentru formarea echipei sale a primit peste 400 de CV-uri, dar şi… telefoane. Cu puţin timp înainte de preluarea postului de la Bruxelles, Leonard Orban face, pentru Capital, primele proiecţii despre viitorul economic şi social al României în noua familie. Capital: Multilingvism sau Turnul Babel? Leonard Orban: UE are această trăsătură distinctă – diversitatea culturală şi lingvistică. De aceea, nu aş spune că este vorba de Turnul Babel. Porfofoliul este imp
Pentru formarea echipei sale a primit peste 400 de CV-uri, dar şi… telefoane. Cu puţin timp înainte de preluarea postului de la Bruxelles, Leonard Orban face, pentru Capital, primele proiecţii despre viitorul economic şi social al României în noua familie.
Capital: Multilingvism sau Turnul Babel?
Leonard Orban: UE are această trăsătură distinctă – diversitatea culturală şi lingvistică. De aceea, nu aş spune că este vorba de Turnul Babel. Porfofoliul este important şi nu unul de mâna a doua, aşa cum s-a vehiculat la Bucureşti şi Bruxelles. Cu cât UE a crescut din punct de vedere economic, a crescut şi numărul statelor membre şi, implicit, şi al limbilor vorbite în cadrul Uniunii. De la 1 ianuarie vor fi 23 de limbi oficiale. E din ce în ce mai complicat, iar problemele de gestiune devin complexe.
Capital: Vorbiţi trei limbi străine. E mult sau puţin?
Leonard Orban: Vorbesc engleza şi franceza, iar italiana o înţeleg, ca orice român. Nu e deloc mult. La Comisie, la Parlament sau la Consiliu rămâi uluit când vezi CV-urile funcţionarilor europeni, care vorbesc în mod curent trei-patru limbi. De altfel, voi avea în Cabinetul meu o persoană care cunoaşte nu mai puţin de zece limbi, printre care şi româna, deşi nu a fost niciodată în ţara noastră. Este un finlandez de origine suedeză. De aceea, m-am gândit să mai învăţ o limbă străină.
Capital: Aţi primit telefoane pentru a angaja la cabinetul dumneavoastră diverse persoane?
Leonard Orban: O, sigur! Şi telefoane şi scrisori. Au sosit nu mai puţin de 400 de CV-uri. Astea sunt regulile jocului şi aşa se întâmplă peste tot. Fiecare doreşte să-şi promoveze oamenii. Important este că eu, personal, mi-am ales fiecare membru al Cabinetului. Criteriul a fost profesionalismul.
Capital: Biroul îl veţi avea în Palatul Berlaymond?
Leonard Orban: Da, atât eu, cât şi doamna Kuneva vom avea birourile la etajul 8. Până acum, comisarii ocupau etajele 9-13. Voi fi coleg de palier şi nu de birou, aşa cum s-a înţeles, cu Meglena Kuneva.
Capital: Aveţi nevoie de sprijin politic în ţară? Trebuie să vă înscrieţi într-un partid?
Leonard Orban: Sprijinul politic trebuie să-l am la Bruxelles şi Strasbourg. Nu mai reprezint interesele ţării, ci cele ale comunităţii. Sigur, este important să am un dialog cu factorii politici din România. Vreau să fiu deosebit de activ şi în România, pentru a populariza deciziile UE, astfel încât avantajele aderării să fie maximizate. Voi participa ca independent la activităţile grupului liberal european ALDE. Nimic nu mă presează să mă înrolez politic. Asta nu înseamnă că în viitorul apropiat nu s-ar putea să devin membru de partid.
Capital: De ce nu v-aţi înscris până acum într-un partid?
Leonard Orban: Fiindcă am avut pe primul plan interesul naţional şi am vrut să contribui la atingerea acestui obiectiv – aderarea.
Capital: Credeţi că alimentele de bază se vor scumpi, în condiţiile în care acestea sunt mai ieftine în ţările vestice? Producătorii justifică viitoarele majorări prin investiţiile pe care trebuie să le facă pentru a atinge standardele UE.
Leonard Orban: Aderarea înseamnă şi trecerea la tariful vamal unic pentru toate statele membre. În Ungaria, la câteva produse alimentare diferenţele la taxele vamale erau mari. De aceea, s-au scumpit după aderare. La noi, diferenţele nu sunt atât de mari şi apar la puţine produse. De exemplu, la banane. Până acum, aveam taxe zero, iar în UE sunt de circa 70%. E greu de crezut că vor creşte preţurile. De altfel, multe din alimentele de la noi sunt mai scumpe decât în ţările occidentale. Nu exclud însă ca unii comercianţi să profite. Mă uit la televizor şi văd cum apar reprezentanţii unor patronate care susţin că odată cu aderarea trebuie să mărească preţurile. Şi mă gândesc cum pot să dezinformeze? Unii au dreptate, fiindcă trebuie să se supună unor anumite cerinţe, deşi acest lucru trebuiau să-l fi făcut demult şi să nu ajungă în ultimul moment să adopte standardele europene de calitate. Acestea sunt însă în beneficiul consumatorilor. Alţii evocă cerinţe care nu există. Per global, mă aştept ca în primii doi-trei ani, efectele aderării să fie limitate. Însă, în şapte-zece ani, România va arăta total diferit. Vor fi schimbări profunde în economie, în viaţa politică şi socială.
Capital: Forţa de muncă va deveni o problemă pentru noi?
Leonard Orban: Şi România, ca şi UE, are un deficit demografic. Populaţia îmbătrâneşte. Acum, resimţim acest deficit fiindcă mulţi români au plecat la muncă în străinătate. Chiar dacă aceştia se vor întoarce acasă, pe termen mediu şi lung, vom resimţi deficitul de forţă de muncă din cauza dezvoltării economice.
Capital: Care sunt problemele europene importante despre care vorbeaţi, pe care politicienii noştri le evită?
Leonard Orban: De exemplu, Constituţia europeană, Reforma vinului, politica externă şi cea de vecinătate europeană, afaceri interne şi justiţie, extinderea etc. Sectorul energetic este foarte important. Anul acesta se produce liberalizarea completă a sectorului energetic din UE. Problemele interne sunt atât de importante, încât pur şi simplu nu mai au timp de cele europene. Unii nu le cunosc. Însă avem o elită politică restrânsă, capabilă să abordeze aceste probleme. 90% din subiectele discutate la Bruxelles ne vizează direct.
Capital: Cât de importanţi vom fi la masa europeană a negocierilor? Avem specialişti care pot negocia pentru noi probleme majore, care ne pot schimba destinul?
Leonard Orban: România este a şaptea ţară ca număr de voturi în Consiliu. Începe să conteze, să devină importantă, să poată influenţa deciziile la nivel european. De aceea, problemele europene trebuie dezbătute pe plan naţional. România are mulţi oameni foarte bine pregătiţi să o reprezinte. Trebuie să aibă însă şi un mecanism de coordonare a afacerilor europene bine pus la punct, atât la guvern, cât şi la parlament. Trebuie identificate rapid şi profesionist problemele care vizează interesul naţional şi să se negocieze varianta optimă. Pentru că la Bruxelles se discută sute de dosare.
Capital: Se spune că politicienii, prin firmele pe care le au, vor fi primii beneficiari ai fondurilor europene post aderare.
Leonard Orban: Finanţarea se va face în funcţie de calitatea proiectelor. Însă e loc pentru toţi, fiindcă banii vor fi incomparabil mai mulţi. Informaţia privind fondurile comunitare va fi difuzată în toate mediile, fiindcă acest lucru este în interesul României.
Carte de vizită:
S-a născut pe 28 iunie 1961, în Braşov
1981 – 1986 – student al Facultăţii de Mecanică din Braşov
1986 – 1989 – inginer la Întreprinderea de Tractoare din Meircurea Ciuc
1987 – 1992 – urmează cursurile Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti
1993 – 2001 – consilier parlamentar pentru Afaceri Europene şi Internaţionale în cadrul Camerei Deputaţilor
2001-2004 – negociator-şef adjunct cu UE
2004- 2005- negociator-şef cu UE
Din 2007 – primul comisar european din partea României