Surprinzătoare una dintre condițiile ultimative puse de reprezentanții PSD în ceea ce privește formarea viitorului Guvern. Aceștia au afirmat, iar Ciolacu a întărit, că, după căderea Guvernului Orban, nu vor accepta un premier liberal. În această situație, ce ar trebui să facă Iohannis?
Să pornim de la premiza, poate greșită, dar acceptabilă teoretic, că nu există un blat între Ciolacu și Iohannis. Să luăm de dragul demonstrației de bune câteva dintre afirmațiile făcute ieri.
Dacă PSD e decis să-și ducă până la capăt avertismentul ultimativ, atunci rezultă că președintele Klaus Iohannis e cu mâinile legate. El nu-l mai poate nominaliza din nou pe Ludovic Orban, atâta timp cât acesta e membru PNL. Nu poate de asemenea nominaliza vreun alt reprezentant al acestui partid.
Ar trebui, pentru desemnare, să se uite în altă parte. Dar unde s-ar putea uita? La USR? Pare exclus. La PMP? E și mai exclus. Singura opțiune care îi rămâne este o persoană din afara clasei politice. Un fel de tehnocrat. Un altfel de Cioloș.
Numai că, iată, cu o asemenea ofertă vine și PSD-ul. Care a anunțat că la consultări va propune o personalitate din afara PSD. Și este de presupus că, dacă e din afara PSD, acea personalitate nu este nici membru al vreunul alt partid.
Klaus Iohannis trebuie să se conformeze. Sau, la limită, să încerce să tragă de timp și să-l mennțină în funcție pe Orban doi și jumătate, ignorând pur și simplu moțiunea de cenzură, care va conduce a căderea Guvernului.
La rândul său însă, Orban are toate motivele să fie disperat. Și extrem de nervos. Pentru că este între ciocan și nicovală. Opoziția îl alungă constituțional din Palatul Victoria. Iar președintele nu dă semne că îl apără. Dimpotrivă. Tocmai i-a dat zilele trecute un brânci legat de racolarea primarilor de la PSD.
În aceste condiții, agățându-se cu dinții de scaun, Orban trage ultimul cartuș. Se adresează Curții Constituționale, pentru a reclama un conflict de interese. Dar este un glonț orb.
Chiar dacă nu există un precedent în acest sens, Constituția nu interzice sub nicio formă, nici în textul legii și nici în spiritul ei, utilizarea instrumentului moțiunii de cenzură într-o sesiune extraordinară.
Iar acum, dacă ne întoarcem la mai vechea noastră bănuială de blat politic între Iohannis și Ciolacu, am putea să ajungem la concluzia că, în prealabil, s-a convenit pentru nominalizarea unui nou premier din afara partidelor politice, care să formeze un Guvern în urma unei negocieri cu toate partidele parlamentare. Care ar putea fi un Guvern de uniune națională.
