Comisarul european Leonard Orban susţine că 2009 va fi un an dificil. Cu toate acestea, este de părere că Bucureştiul trebuie să menţină anul 2014 ca ţintă pentru trecerea la euro.
Capital: Într-un interviu acordat revistei Capital, spuneaţi că adoptarea monedei euro în 2014 de către Romånia este un obiectiv realist. Criza actuală schimbă datele problemei?
Leonard Orban: După părerea mea, partea romånă ar trebui să-şi menţină acest obiectiv – 2014. Sigur, criza va afecta toate ţările, inclusiv Romånia. Efectele crizei nu se manifestă doar la nivelul instituţiilor financiare, ci au început să apară şi în economia reală.
Consider că acest obiectiv trebuie menţinut şi trebuie întreprinse toate acţiunile necesare, pentru că intrarea în zona euro nu reprezintă numai momentul integrării depline a Romåniei în UE. Uitaţi-vă care sunt statele membre cele mai afectate de criză! Sunt ţările care nu au adoptat moneda unică europeană. Criza a lovit Danemarca, ţară care nu a dorit să adere la euro. Atacurile nu au avut loc numai asupra zlotului, forintului şi leului, ci şi asupra coroanei daneze. Şi pentru prima dată, rezistenţa în ceea ce priveşte intrarea în zona euro a Danemarcei a început să se reducă.
Capital: Campania susţinută de presa internaţională prin care se încearcă să se acrediteze ideea că Romånia se confruntă cu o criză financiară acută şi că ar fi apelat la ajutorul FMI îşi are rădăcinile în declaraţiile publice şi poziţia guvernatorului BNR faţă de atacurile la moneda naţională?
Leonard Orban: Nu doresc să comentez declaraţiile unor oficiali din statele membre. În ceea ce priveşte criza din Romånia, efectele acesteia, pånă în prezent, sunt mult mai mici decåt în alte state membre unde sistemele financiare sunt mult mai dezvoltate şi unde instituţiile bancare au avut la dispoziţie mai multe instrumente sofisticate, care au permis acţiuni cu risc crescut. Aparent, sistemul financiar romånesc pare să fie mai puţin afectat, dar guvernatorul BNR a vorbit de acel atac împotriva leului, atac care a avut loc şi împotriva altor monede. În ceea ce priveşte economia reală, sigur, scăderea cererii din restul statelor membre va conduce la o scădere a cererii şi în Romånia. La fel se va întåmpla şi cu scăderea ritmului de creştere economică a celorlate state comunitare, care îşi va pune amprenta asupra economiei romåneşti, deoarece peste 70% din schimburile comerciale sunt cu UE. Evaluările Comisiei Europene arată că la nivelul economiei reale efectele crizei se vor simţi atåt anul viitor, dar probabil şi în 2010. De asemenea, Comisia Europeană se aşteaptă ca rata şomajului în UE să crească atåt în 2009, cåt, posibil, şi în 2010.
Capital: Creşterea ratei şomajului îi va determina pe romånii plecaţi la muncă peste hotare să se reîntoarcă acasă?
Leonard Orban: E posibil ca un număr important de romåni să revină din străinătate, în următorii ani. Asta fiindcă, pe de o parte, nu mai există oportunităţi de a lucra în anumite sectoare, cum ar fi cel al construcţiilor, sau pentru că pur şi simplu îşi doresc să se reîntoarcă la familii. Acest proces este benefic, fiindcă vor reveni cei care au dobåndit experienţă managerială, la care se adaugă alte abilităţi, cum ar fi cele lingvistice, foarte utile în afaceri. Dar, acest lucru ar putea pune presiune suplimentară în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă în Romånia.
Capital: Ce măsuri va lua CE pentru a stopa răspåndirea crizei spre est?
Leonard Orban: Măsurile vor viza o paletă largă de acţiuni, cum ar fi anumite propuneri legislative care privesc sistemul financiar. Una dintre reglementări va fi legată de agenţiile de rating. De asemenea, va fi vizat pactul de stabilitate şi creştere, urmånd să fie discutat în detaliu dacă se va acorda o flexibilitate care să permită statelor membre să acţioneze rapid în condiţiile actualei crize. De asemenea, măsurile vor afecta inclusiv anumite politici ale UE, cum ar fi politica de competitivitate, gestionarea fondurilor europene, ajutorul de stat etc. Va fi un întreg pachet de măsuri, care să permită o reacţie rapidă la nivelul UE, dar şi la nivelul fiecărui stat membru, şi pe termen scurt, nu numai pe termen mediu şi lung.
Capital: Investiţiile în infrastructură ar putea susţine creşterea economică a Romåniei în perioadă de criză?
Leonard Orban: În mod cert, într-o perioadă de criză e nevoie de un pachet de măsuri, nu numai de orientarea investiţiilor într-o anumită direcţie. Investiţiile în infrastructură reprezintă o prioritate pentru Romånia, iar în perioade de recesiune, aceasta este o zonă spre care ar trebui direcţionaţi banii. Pe de altă parte, este nevoie de eforturi rapide care să conducă la rezultate. De exemplu, pregătirea forţei de muncă astfel încåt să fie mai adaptată actualelor condiţii. Este vorba de conceptul de flexi-securitate, care se referă la capacitatea de a pregăti forţa de muncă astfel încåt să poată prelua şi un alt tip de locuri de muncă decåt cele ocupate pånă acum. Acest lucru este esenţial într-o perioadă de criză.
Capital: Absorbţia fondurilor europene a primit o lovitură din cauza normelor BNR care restricţionează accesul la creditele necesare cofinanţării.
Leonard Orban: Mi-e greu să fac o astfel de evaluare în ceea ce priveşte impactul normelor BNR asupra ratei de absorbţie a fondurilor comunitare. Însă, inclusiv Comisia Europeană evaluează posibilitatea eficientizării cheltuirii fondurilor europene pentru combaterea crizei şi pentru o revigorare economică cåt mai rapidă.
Capital: E posibil ca Romånia să treacă prin aceleaşi dificultăţi financiare ca Ungaria?
Leonard Orban: Nu cred că, pe termen scurt, există un astfel de pericol. În Ungaria nu a fost vorba numai de atacul împotriva forintului sau a lipsei de lichidităţi a băncii centrale. Au fost o serie de probleme care s-au acumulat şi au condus la actuala situaţie. După părerea mea, situaţia din Romånia nu este comparabilă cu cea din Ungaria. Pe de altă parte, e nevoie de maximă prudenţă în actuala situaţie. Sunt anumite lucruri care îngrijorează, cum ar fi deficitul comercial sau cel bugetar al Romåniei. De aceea, în următoarele luni, autorităţile de la Bucureşti trebuie să acorde o maximă importanţă aspectelor legate de politica bugetară şi de cea fiscală.
Capital: Cum se vede 2009 de la Bruxelles?
Leonard Orban: Ca un an foarte dificil din foarte multe puncte de vedere. Recesiunea a început să afecteze şi economia reală. De aceea, Comisia Europeană se aşteaptă ca 2009 să fie un an dificil din punct de vedere economic, iar numărul şomerilor în toate statele membre să crească semnificativ. Va fi un an complicat şi pentru că planează incertitudinea în ceea ce priveşte adoptarea Tratatului de la Lisabona, situaţie care va crea probleme suplimentare. În plus, să nu uităm că 2009 este un an electoral, cånd se organizează alegeri pentru Parlamentul European. Tabloul este dificil atåt la nivel european, cåt şi la nivelul fiecărui stat membru.
«În următoarele luni, autorităţile de la Bucureşti trebuie să acorde o maximă importanţă aspectelor legate de politica bugetară şi de cea fiscală.»
«Comisia Europeană se aşteaptă ca 2009 să fie un an dificil din punct de vedere economic, iar numărul şomerilor în toate statele membre să crească semnificativ.»
