preaderare asupra capitalului politic de care se bucura astazi, iar pe de alta parte, sunt nevoiti sa rezolve probleme spinoase, greu cuantificabile in unitati concrete de masura, cum este coruptia din aparatul de stat. Ei sunt cei ce vor scoate castanele din foc in ambele situatii, si daca Romania adera in 2007, si daca Uniunea Europeana actioneaza clauza de salvgardare si ne mai tine un an pe tusa. In primul caz, vor plati pretul politic al facturii aderarii, greu suportabile de romani. In cel de-al doilea, vor fi tinuti vinovati pentru un asa-zis esec ce li s-ar putea datora intr-o mica masura. Constient de rolul de pion de sacrificiu, noul negociator-sef al Romaniei puncteaza pentru cititorii Capital cateva dintre temele predilecte de dezbatere ale societatii romanesti: succesul real al negocierilor si costurile amanarii cu un an a datei aderarii la UE.
Capital: Domnule Orban, noua configurare a scenei politice interne v-a propulsat din pozitia de secund al fostului negociator-sef, in cea de prima linie. Ce ar mai putea avea de lucru negociatorul cu Uniunea Europeana, de vreme ce negocierile de aderare au fost incheiate?
Leonard Orban: Negocierile de aderare au fost finalizate, nu si pregatirile pentru ca Romania sa faca fata statutului de stat membru. In ceea ce ma priveste, am in fata cel putin doua obiective pentru perioada imediat urmatoare. Primul este incheierea elaborarii Tratatului de Aderare si semnarea lui. Al doilea se refera la monitorizarea in detaliu a pasilor pe care ii facem in directia indeplinirii angajamentelor pe care ni le-am asumat.
Capital: Incheierea negocierilor de aderare echivaleaza cu promovarea examenului pentru a deveni tara membra sau este doar o etapa?
Leonard Orban: Finalizarea negocierilor de aderare inseamna ca Romania va deveni stat membru. Este o garantie. Singura problema este ca, eventual, in anumite conditii, se poate modifica data aderarii cu un an.
Capital: La scara istorica, un an nu inseamna mare lucru.
Leonard Orban: De acord, dar la scara nationala, un an de intarziere inseamna foarte mult. Pierdem bani si pierdem multi. Daca data aderarii se amana cu un an, pierdem un miliard si jumatate de euro, echivalentul fondurilor postaderare in primul an. Tot ce nu se cheltuieste se ramburseaza la bugetul Uniunii Europene, dar nu in contul statului respectiv.Pierderea acestor bani este neajunsul cel mai vizibil, dar nu neaparat cel mai important. Exista un altul, mai grav, care atinge mediul de afaceri romanesc. Cu cat aderam mai repede, cu atat mai repede intram in mecanismul pietei interne unice, ceea ce va oferi tuturor companiilor romanesti sanse mai bune de adaptare si supravietuire. Apoi, orice intarziere a datei aderarii este contraproductiva si din punct de vedere politic, pentru ca nu putem participa la mecanismul decizional al UE.
Capital: Romania va sustine in fata Parlamentului European un examen dificil, iar evaluarea stadiului indeplinirii angajamentelor va fi de natura strict tehnica. Cat de mare este riscul unui insucces, avand in vedere ca simpatiile politice de care ne bucuram in Uniunea Europeana nu vor avea nici un cuvant de spus?
Leonard Orban: Intr-adevar, evaluarea in detaliu a stadiului pregatirii pentru aderare va fi de natura strict tehnica, o analiza rece, lucida. Ne pregatim pentru acest moment pe doua planuri. Primul are in vedere componenta reformelor, iar cel de-a doilea vizeaza realizarea unei comunicari eficiente cu institutiile Uniunii Europene, pentru ca este in interesul nostru sa prezentam cat mai bine ceea ce facem. Pana la urma insa, decizia Parlamentului European va fi tot politica.
Capital: Ministri ai actualului cabinet au afirmat ca anumite capitole nu au fost negociate tinand cont de interesele Romaniei. Cum comentati?
Leonard Orban: Particularitatea negocierilor de aderare este ca nu corespund intelesului popular al notiunii de negociere. Nu sunt discutii intre doua parti, fiecare cu punctul ei de vedere, discutii de natura sa armonizeze interese diferite. Noi am „negociat” ceva nenegociabil. Ma refer la acquis-ul comunitar, care nu poate fi modificat decat daca esti stat membru. De fapt, noi am agreat cu Uniunea Europeana modalitatile in care punem in aplicare prevederile comunitare, calendare, mijloace financiare si umane, cadrul institutional, dar nu substanta. Doresc sa fiu bine inteles ca marja de manevra a negociatorilor romani a fost foarte limitata si cred ca in limitele acestei marje, rezultatele sunt foarte bune. Niciodata nu vom putea spune ca am obtinut maximul dar, tinand cont de mediul negocierilor, rezultatele sunt bune.
Negociatorul-Sef al Romaniei cu UE despre:
· Restructurarea institutiilor care se ocupa de integrarea Romaniei in UE: „In mare, exista trei variante de reorganizare. O solutie consta in includerea Departamentului pentru Afaceri Europene in Ministerul de Externe. Alta solutie este pastrarea unei institutii separate, cum este Ministerul Integrarii in momentul de fata, sau mutarea acestei institutii direct in subordinea primului-ministru. Ramane de vazut in ce masura particularitatile nationale ne vor conduce catre o solutie sau alta”.
· Riscurile perioadei urmatoare: „Incetinirea ritmului reformelor”.
· „Europenizarea” Romaniei: „Transformarea este grea si de durata, pentru ca vizeaza in primul rand indivizii, care mai apoi se regasesc in toate structurile societatii romanesti”.
Ex-negociatorul Romaniei s-a liniStit: Uniunea Europeana nu ne-a trimis sa repetam clasa
Pe vremea, nu foarte indepartata, in care incheierea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeana in graficul stabilit se afla inca sub semnul incertitudinii, Vasile Puscas, pe atunci negociator-sef al Romaniei, anticipa o nota de plata incarcata in situatia in care comisarii europeni nu ne-ar fi dat unda verde. El vorbea despre „izolarea Romaniei, bani pierduti si reforme compromise” si arata importanta certificatului de buna purtare pe care apartenenta la UE ni-l confera in fata investitorilor straini. Vasile Puscas transmitea temeri referitoare la o asa-zisa „declasare” a tarii noastre in urmatorul val, alaturi de Croatia, ipoteza in care negocierile de aderare ar fi fost reluate cu toate cele 25 de state membre, nu doar cu 15. Emotiile ex-negociatorului-sef au luat sfarsit in noiembrie 2004, cand Comisia Europeana a anuntat incheierea, din punct de vedere tehnic, a negocierilor de aderare cu Romania.
