Capital: Care este gradul real de absorbție a fondurilor alocate prin intermediul instrumentelor structurale, 3,7%, cât susține Comisia Europeană, sau 14,13%, cât a postat pe site Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS)?
Leonard Orban: Fostul ACIS, care a fost transferat în interiorul noului minister al afacerilor europene, a prezentat datele pe mai multe paliere. Rata de absorbție era trecută cu prefinanțări, cu contribuția națională. În final, se vorbea de acele cereri care au fost transmise Comisiei Europene și au fost aprobate. Aceasta este rata reală de absorbție, atât pentru partea română, cât și pentru Bruxelles. Ea este de 3,7%, pentru politica de coeziune, res­pectiv pentru instrumentele structurale.
Capital: Când se estimează că se va relua transmiterea la Bruxelles a cererilor de decontare?

L.O: Trebuie verificat sistemul de achiziții publice, dar și toate proiectele pentru care s-au trimis cereri de rambursare la Bruxelles. Avem un termen precis, stabilit în urma discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene. Este vorba de 31 octombrie, dată până la care trebuie verificat sistemul de achiziții publice și fiecare autoritate de management trebuie să verifice pro­iectele implementate sau în curs de implementare care sunt finanțate cu bani comunitari și care au necesitat aplicarea procedurilor sistemului de achiziții publice. Va urma o perioadă relativ scurtă, în care reprezentanții Comisiei Europene vor analiza modificările făcute, astfel încât, cel mai devreme la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lui decembrie să reluăm transmiterea cererilor de rambursare.
Capital: Se vorbește de o realocare a fondurilor UE între programele operaționale. Când se va decide de unde se taie și unde se suplimentează? Care credeți că ar fi programele vizate?
L.O: Ne propunem ca la nivelul autorităților române decizia să fie luată cel mai târziu la sfârșitul lui noiembrie. Trebuie să decidem cum se va face realocarea între programe și în interiorul acestora. În prezent, nu vă pot spune de unde se vor lua bani și unde se vor realoca pentru că procesul este în derulare. Fiindcă, în afară de analiza tehnică, va exista și o decizie politică fiind vorba de un subiect foarte sensibil. Este pentru prima dată când România va trimite o astfel de propunere Comisiei Europene. Ulterior, Bruxelles-ul va da un răspuns acestei solicitări în maximum șase luni.
Capital: Laserul de la Măgurele se va construi cu fonduri europene?
L.O: Voi propune Guvernului să transmitem proiectul către Comisia Europeană. Va trebui să avem garanția că acest proiect va fi finanțat prin realocarea fondurilor, fiindcă în cadrul Programului Operațional de Creștere a Competitivității Economice nu mai există banii necesari. De aceea, proiectul se va împărți în două etape: prima, care se va realiza pe acest buget, cu fonduri realocate de la alte programe, și a doua, care va fi finanțată pe următorul buget, începând cu 2014. Acest proiect va genera o dezvoltare pe orizontală, în zona unde va fi implementat. Acesta este considerat unul dintre proiectele cu impact enorm în domeniul cercetării-dezvoltării din România.
Capital: Care au fost principalele obstacole în calea accesării banilor europeni?
L.O: Sunt chestiuni care țin de capacitatea administrativă și, din păcate, multe opțiuni nu avem fiind restânși din punct de vedere financiar. Pentru a accesa banii trebuie să respecți anumite condiții, anumite proceduri care sunt uneori complicate și, de aceea, la nivel local, se preferă accesarea fondurilor naționale. Inițial, a fost o lipsă de apetit a sistemului bancar de a se implica, apoi a apărut neîncrederea sistemului privat. Sunt cauze multiple care au condus la situația de astăzi.
Capital: Reprezentanții Comisiei Europene susțin că ne-am complicat singuri, mai mult decât era necesar, procedurile de accesare a fondurilor UE, din frică de a nu greși.
L.O: Așa este. De aceea, pe noul buget al UE, una dintre discuții este legată de simplificarea procedurilor. Comisia va lua această decizie. În ceea ce ne privește, chiar dacă fondurile destinate agriculturii nu sunt în coordonarea Ministerului Afacerilor Europene, dorim să simplificăm și procedurile care vizează accesarea acestor bani. Vom impune termene clare, transparente, astfel încât beneficiarii să știe ce se întâmplă cu cererile lor. Unele cereri de rambursare nu au fost procesate de mai mult de un an de zile. Vrem să introducem un termen maxim până la care se pot procesa aceste cereri.
Capital: Cum ar putea arăta viitorul cadru multianual pentru România în varianta optimistă? Dar în cea pesimistă?

L.O: Este prematur să abordăm astfel problema. Cred că va trebui să mergem pe o marjă de manevră. Trebuie să ne fie clar că dorințele noastre se bat cap în cap cu dorințele altora. De aceea, trebuie să fim flexibili pentru că este foarte important ca să se adopte viitorul buget.
Altfel, din 2014 vor fi probleme de finanțare. Trebuie să încercăm să obținem cât mai mult din ceea ce dorim, dar să acceptăm că nu putem obține tot. De exemplu, trebuie să acceptăm că se vor plafona plățile directe către fermieri, adică, indiferent de suprafața terenului, aceștia nu vor mai putea primi decât o anumită sumă. Măsura va afecta sute de ferme din România, cu peste 1.000 de ha. Noi trebuie să ne concentrăm pe suma care se plafonează și nu pe măsura în sine. Pe de altă parte, trebuie să înțe
legem că, în cazul în care finanțarea Politicii Agricole Comune va rămâne neschimbată, va avea de suferit politica de coeziune. De aceea, trebuie să purtăm o negociere echilibrată pe anumite zone.

20% este gradul de absorbție a fondurilor structurale pe care vrea să-l atingă, în 2012, ministrul Orban, pornind de la 3,7% în prezent