Capital: Ați afirmat că România se află într un moment foarte dificil, că am reușit un grad de absorbție de numai 3,2% pentru politica de coeziune și nu avem motive să fim optimiști.
Leonard Orban: Optimiști putem să fim, dar trebuie să realizăm că sunt probleme serioase pe care trebuie să el rezolvăm urgent altfel riscăm ca la sfârșitul anului viitor să ni se taie din bani. Este momentul în care Comisia Europeană trage linie, calculează rata de absorbție și verifică care sunt perspectivele de a cheltui fondurile alocate în perioada 2007-2013. Dacă se constată că aceste fonduri nu pot fi utilizate, banii sunt redirecționați la bugetul UE și apoi transferați statelor membre, conform proporțiilor în care acestea contribuie la bugetul comunitar. În acest moment, conform datelor Comisiei Europene, rata de absorbție a fondurilor alocate României pentru politica de coeziune este de 3,2%. Este vorba de sume validate și plătite de Bruxelles. În ceea ce privește fondurile destinate agriculturii am reușit o bună cheltuire a sumelor alocate pentru plățile directe la hectar. Nu am avut același succes și cu banii destinați Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, dar, pe ansamblu, rata de absorbție este de 20%.

Capital: Ce probleme au constatat misiunile de audit ale Comisiei Europene în România?
Leonard Orban: Problema comună, semnalată și de reprezentanții Comisiei Europene este cea legată de procedurile de achiziție publică. Nu este vorba de legislația în sine, ci de modul în care aceasta este aplicată diferit de instituțiile care sunt implicate în derularea procesului, ceea ce conduce la confuzie, cerințe diferite, procedurile devenind mai birocratice decât cerințele comunitare. Diferitele misiuni de audit de la Bruxelles au constatat anumite probleme în ceea ce privește cheltuirea atât a fondurilor de coeziune, cât și a celor pentru agricultură și dezvoltare rurală. Dacă astfel de probleme se amplifică sau devin sistemice, există riscul suspendării sau blocării anumitor Programe Operaționale. Sau, se poate solicita returnarea în parte sau în totalitate a banilor deja cheltuiți.

Capital: De la Bruxelles au venit semnale îngrijorătoare legate de politizarea modului în care au fost alocate fondurile UE și de corupția din sistem.
Leonard Orban: Da, semnale au existat inclusiv legate de existenței unor grupuri de interese care au acces la banii comunitari. De aceea, în paralel cu măsurile de stimulare a ratei de absorbție, trebuie urmărit și dacă modul în care s-au cheltuit banii comunitari nu a fost contaminat de acte de corupție sau de politizare. Recent, guvernul a elaborat cu acordul Bruxelles-ului un plan de stimulare a absorbției fondurilor UE. Printre altele, planul prevede simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor nerambursabile. Însă, această simplificare nu trebuie să se facă în dauna controalelor și evaluărilor care vizează inclusiv riscurile legate de acte de corupție.

Capital: Una dintre principalele cauze pentru care beneficiarii renunță la proiecte cu finanțare europeană este legată de refuzul băncilor de a le acorda credite pentru cofinanțare. În plus, aceste credite au dobânzi cu mult mai mari decât în alte state ale UE. Cum poate debloca această situație statul român?
Leonard Orban: Este o problemă serioasă. Dar cred că încetul cu încetul băncile vor deveni mai interesate în acest proces. Atitudinea lor seamănă cu a unor beneficiari care spun că este prea greu, prea birocratic să depună proiecte. E clar că trebuie stimulat interesul acestora fiindcă vorbim de fonduri nerambursabile care pot susține dezvoltarea țării.

Capital: Șeful delegației FMI în România, Jeffrey Franks, a afirmat că vom pierde 1,5 miliarde de euro din fondurile de preaderare. Este adevărat?
Leonard Orban: Nu am lista proiectelor, mai ales a celor pe ISPA, care dacă nu vor fi realizate până la sfârșitul anului va trebui să returnăm banii integral. Există însă opțiuni. Proiectele care au fost începute cu fonduri de preaderare și neterminate, se pot finaliza cu fonduri structurale. Este însă nevoie de acordul Comisiei Europene. Se renunță la fondurile de preaderare și se utilizează cele de postaderare.

Capital: Am ieșit din recesiune. Companiile și angajații nu simt acest lucru.
Leonard Orban: Este bine că s-a oprit căderea economică. Însă o creștere sub 1% nu poate fi resimțită. Sunt semne, pe ici pe colo, dar multe sectoare nu s-au redresat. Sperăm că în 2012 vom avea o creștere mai mare. De altfel, în unele estimări ale Comisiei Europene se arată că există astfel de premise.

Capital: Germania și Franța au avut o creștere economică peste așteptări. Va influența acest lucru economia României?
Leonard Orban: Da, bineînțeles. Dacă cele mai importante economii din UE au înregistrat o creștere economică este clar că vorbim de un cadru favorabil și pentru economia românească. Însă, acestui semnal trebuie să-i alăturăm și altele care nu sunt prea încurajatoare. Problemele Greciei și Portugaliei, precum și semne nu prea încurajatoare dinspre SUA aduc o undă de neliniște la nivel global.