– prevederilor art. 22 alin. (1) si (5) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370 din 3 august 1999, cu modificarile ulterioare,
si avand in vedere:
– avizul favorabil al Consiliului Legislativ referitor la proiectul de Instructiuni privind ajutorul de stat si capitalul de risc,
presedintele Consiliului Concurentei emite urmatorul ordin:

Art. 1. – In urma adoptarii in plenul Consiliului Concurentei, se pun in aplicare Instructiunile privind ajutorul de stat si capitalul de risc.
Art. 2. – Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. – Prezentul ordin si instructiunile mentionate la art. 1 vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRESEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI, THEODOR VALENTIN PURCAREA

Bucuresti, 28 ianuarie 2003. Nr. 16.

INSTRUCTIUNI privind ajutorul de stat si capitalul de risc

In temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si al art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

Consiliul Concurentei adopta prezentele instructiuni.

Introducere
Finantarea prin fonduri proprii sau cvasiproprii poate fi mai atractiva pentru anumite categorii de intreprinderi aflate in diferite stadii de dezvoltare decat finantarea exclusiv prin imprumuturi, avandu-se in vedere costurile aferente serviciului datoriei, riscurile la care se expun intreprinderile prea dependente de finantarea prin credite si aversiunea numeroaselor institutii de credit fata de risc. Totodata expansiunea pietei de capital de risc ofera perspective de crestere economica si creare de noi locuri de munca.
Capitalul de risc incurajeaza o reorientare a finantarilor in scopul sustinerii crearii de noi intreprinderi, a intreprinderilor cu tehnologie avansata si a microintreprinderilor, precum si spre alte initiative care presupun un capital de risc.
Un deficit de fonduri proprii, care implica existenta unei imperfectiuni persistente a pietei de capital care nu permite ca oferta sa satisfaca cererea la un pret acceptabil pentru ambele parti, afecteaza in special intreprinderile mici si mijlocii (IMM). Acest deficit afecteaza, pe de o parte, intreprinderile cu tehnologie avansata, inovatoare si in special firmele nou-create, cu un potential de crestere ridicat, si, pe de alta parte, un larg evantai de intreprinderi aflate in diferite stadii de dezvoltare si care opereaza in diferite sectoare, al caror potential de crestere este mai scazut si care nu pot gasi finantare pentru proiectele lor de extindere fara aport de capital de risc din exterior.
tinand cont de avantajele ce se pot obtine prin cresterea aportului de capital in activitati cu grad ridicat de risc si de dificultatile pe care le intampina operatorii economici implicati in acest gen de activitati, in functie de strategia de dezvoltare a anumitor sectoare economice, autoritatile publice pot lua masuri de incurajare a dezvoltarii pietelor de capital de risc, cum sunt:
a) promovarea liberei initiative;
b) relaxarea constrangerilor fiscale ce apasa asupra capitalului, cum ar fi un tratament mai putin favorabil decat cel destinat finantarii prin imprumuturi;
c) masuri care favorizeaza integrarea pietelor;
d) relaxarea constrangerilor datorate reglementarilor, inclusiv restrictii in materia plasamentelor impuse unor tipuri de institutii financiare si procedurile administrative legate de constituirea unei intreprinderi.
Astfel de masuri trebuie sa fie compatibile cu prevederile Legii nr. 143/1999, cu modificarile ulterioare.

1. Definitie

Capitalul de risc reprezinta finantarea prin participare la capitalul intreprinderilor in scopul infiintarii si/sau dezvoltarii acestora (subscriere de actiuni la constituire sau la majorarea capitalului social). Capitalul de risc este implicat in activitati cu grad ridicat de risc (finantarea unor noi tehnologii sau produse, patrunderea pe noi piete prin investitii directe sau de portofoliu etc.) care in mod normal nu atrag subscrieri de capital sau finantari prin forme traditionale. Finantarea lor se realizeaza de regula cu participarea bancilor, societatilor de asigurari si a altor agenti financiari specializati. Termenul „capital de risc” se refera in principal la capitalul de risc furnizat prin fondurile de investitii (fondurile de capital de risc) create in acest scop. Aceste fonduri reprezinta o combinatie de fonduri proprii, fonduri „mezanin”*) si fonduri imprumutate, iar termenul „capital de risc” acopera ansamblul acestor finantari. Fondurile de investitii sunt reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare, aprobata si modificata prin Legea nr. 513/2002.

2. Scopul si domeniul de aplicare

2.1. Prezentele instructiuni au ca obiective principale:
a) precizarea modului in care Consiliul Concurentei aplica definitia ajutorului de stat prevazuta la art. 2 din Legea nr. 143/1999 masurilor destinate furnizarii sau sustinerii capitalului de risc (masuri de capital de risc);
b) definirea criteriilor care permit Consiliului Concurentei sa autorizeze masuri de acest tip care constituie efectiv ajutoare de stat.
2.2. Prevederile acestor instructiuni nu deroga de la prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate.
Consiliul Concurentei va acorda o atentie deosebita necesitatii de a evita ca prezentele instructiuni sa fie utilizate pentru a modifica sensul principiilor enuntate in regulamentele si instructiunile in vigoare in domeniul ajutorului de stat.

3. Justificarea controlului fondurilor publice acordate pentru finantarea masurilor de capital de risc

3.1. Pe langa obligatia controlului ajutoarelor de stat acordate, atunci cand autoritatile publice decid sa angajeze fonduri de stat sau sa incurajeze masuri ce vizeaza promovarea capitalului de risc, trebuie sa aiba in vedere reducerea pe cat posibil a urmatoarelor categorii de risc:
a) riscul ca avantajele oferite beneficiarilor (investitori sau intreprinderi) sa creeze distorsionarea concurentei in raport cu concurentii de pe piata;
b) riscul numit „influenta nula” sau absenta efectului de stimulare. Unele intreprinderi finantate din fonduri publice ar fi putut in orice caz sa obtina finantarea in aceleasi conditii, din alte surse. Desi este o situatie mai rar intalnita, in acest caz fondurile publice sunt utilizate inutil;
c) riscul „efectului de evictiune”, adica existenta masurilor finantate prin intermediul fondurilor publice ar putea descuraja alti investitori potentiali de a furniza capital.
3.2. In fundamentarea deciziei de autorizare sau de interzicere a acordarii ajutoarelor pentru masuri vizand promovarea capitalului de risc, Consiliul Concurentei va tine seama de respectarea acestor cerinte.

4. Beneficiarii

Masurile de capital de risc pot conferi ajutor pentru cel putin trei tipuri de beneficiari („niveluri”):

a) Ajutor pentru investitori

Atunci cand o masura permite investitorilor sa participe la capitalul unei intreprinderi sau grup de intreprinderi in conditii mai avantajoase decat pentru alti investitori publici ori daca aceasta investitie ar fi efectuata in absenta acestei masuri, investitorii respectivi obtin un avantaj. Acest avantaj se mentine, de asemenea, si in cazul in care masura il determina pe investitor sa acorde el insusi un avantaj societatii sau societatilor in cauza. Faptul ca in absenta acestei masuri existenta unei disfunctionalitati a pietei ar descuraja toti investitorii sa efectueze asemenea investitii nu este suficienta in sine pentru a respinge prezumtia existentei unui avantaj. Conditii mai avantajoase sunt acordate investitorilor pentru a compensa factorii care determina aceasta disfunctionalitate a pietei, iar Consiliul Concurentei apreciaza ca aceasta compensare reprezinta un avantaj care constituie ajutor de stat daca investitorii sunt agenti economici si daca sunt indeplinite celelalte conditii prevazute la art. 2 din Legea nr. 143/1999 si, in special, conditia de selectivitate.r
r
b) Ajutor in favoarea unei structuri sau a unui fond intermediarr
r
O masura ce vizeaza promovarea capitalului de risc poate sa prevada crearea unui fond sau a altei structuri de plasament care din punct de vedere juridic este distincta de investitori si de intreprinderile beneficiare. Este necesar sa se determine in ce masura acest fond sau aceasta structura poate fi considerata ca un agent economic care beneficiaza de ajutor de stat.r
Consiliul Concurentei considera ca un fond este mai curand o structura care permite transferul unui ajutor catre investitorii si/sau intreprinderile in care se realizeaza investitia decat beneficiarul propriu-zis al ajutorului. Totusi, in anumite cazuri, in special atunci cand masurile implica transferuri in favoarea fondurilor care grupeaza un numar mare de investitori diferiti, fondul poate avea caracterul unei intreprinderi independente. In acest caz ne aflam in prezenta unui ajutor, cu exceptia cazului in care investitia a fost realizata in conditii considerate acceptabile pentru un operator economic obisnuit care opereaza intr-o economie de piata si care nu confera, in consecinta, nici un avantaj beneficiarului.r
r
c) Ajutor pentru intreprinderile in care se realizeaza investitiar
r
Principalul criteriu in functie de care se stabileste existenta unui ajutor este stabilirea modului in care intreprinderea a beneficiat de investitie, si anume daca investitia s-a realizat in conditii care ar fi acceptabile pentru un investitor privat care opereaza intr-o economie de piata. Acest criteriu poate fi indeplinit, de exemplu, atunci cand investitia efectuata prin masuri de capital de risc este realizata pari passu cu unul sau mai multi investitori de acest tip (resursele statului sunt furnizate in conditii identice cu cele aplicate investitorilor privati – clauza pari passu). Atunci cand nu avem de a face cu aceasta situatie, faptul ca deciziile de investitii sunt luate de gestionarii comerciali ai fondurilor de capital de risc sau de reprezentanti ai investitorilor, in vederea maximizarii profitului, constituie un indicator important, dar nu suficient. Consiliul Concurentei trebuie sa tina cont, de asemenea, de faptul ca avantajele acordate investitorilor fondurilor pot fi transferate intreprinderilor beneficiare, atunci cand investitiile nu sunt realizate din fonduri pari passu cu un investitor privat supus conditiilor economiei de piata. Atunci cand o masura privind capitalul de risc permite reducerea riscurilor si/sau cresterea profiturilor pe care investitorii le vor realiza dintr-o anumita investitie, se poate considera ca investitorii nu actioneaza ca agenti economici obisnuiti.r
r
5. Evaluarea compatibilitatii masurilor de capital de riscr
r
5.1. Consiliul Concurentei va solicita dovada existentei unei disfunctionalitati a pietei inainte de autorizarea masurilor de capital de risc care nu intra in sfera de aplicare a celorlalte reglementari existente in domeniul ajutorului de stat. Aceste masuri, finantate in totalitate sau partial prin ajutoare de stat, nu trebuie sa depaseasca echivalentul in lei al unui milion de euro. Disfunctionalitatea pietei poate fi definita ca o situatie in care nu este atinsa eficienta economica, datorita imperfectiunilor mecanismelor pietei (dezechilibru intre cerere si oferta, alocarea defectuoasa a resurselor etc.). Evidentierea existentei unei disfunctionalitati a pietei nu modifica totusi caracterul de ajutor al unei anumite masuri si nici necesitatea de a evalua compatibilitatea acesteia cu legislatia in vigoare in domeniul ajutorului de stat.r
5.2. Atunci cand este evidentiata existenta unei disfunctionalitati a pietei, Consiliul Concurentei va examina daca masura de ajutor de stat este proportionala cu gradul de disfunctionalitate estimat al pietei si va urmari ca orice eventuala neconcordanta sa fie minima. Acest obiectiv poate fi cel mai bine indeplinit prin masuri suficiente pentru a asigura aportul de capital al investitorilor care actioneaza pe piata si care fac ca deciziile de investitii sa fie luate pe baze comerciale si in conditii cat mai apropiate de cele care ar prevala intr-o economie de piata.r
5.3. Pentru a asigura compatibilitatea cu legislatia in domeniul ajutorului de stat, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:r
a) investitiile sau cea mai mare parte a lor sa fie limitate la intreprinderile mici si/sau mijlocii in momentul infiintarii ori in faze incipiente;r
b) masura trebuie sa se concentreze mai ales pe asigurarea capitalului de risc decat pe asigurarea altor forme de finantare;r
c) deciziile de investitii trebuie sa fie determinate de obtinerea de profit. In acest caz este necesar sa existe o legatura intre performantele financiare ale fondului si remunerarea persoanelor responsabile pentru luarea deciziilor de investitii. De asemenea, investitia in capitalul social al intreprinderilor tinta trebuie facuta pe baze comerciale de catre investitori care opereaza in economia de piata, fiind necesara o implicare semnificativa a acestora (implicare semnificativa inseamna cel putin 30% din capitalul fondului);r
d) gradul de distorsionare a concurentei intre investitori si intre fondurile de investitii trebuie redus la minimum. Aceasta se poate realiza prin licitatii deschise, care au ca obiect stabilirea conditiilor preferentiale oferite investitorilor. Alternativ, conditiile preferentiale pot fi stabilite la initierea fondului de investitii si pot fi puse la dispozitie tuturor investitorilor interesati;r
e) investitia facuta de fond trebuie sa se realizeze pe baza unui plan de afaceri;r
f) masurile trebuie sa prevada un „mecanism de iesire” pentru participarea directa sau indirecta a statului in intreprinderile individuale;r
g) existenta unei limite maxime a cumulului masurilor de ajutor de stat acordat unei singure intreprinderi.r
5.4. In evaluarea facuta de Consiliul Concurentei se va tine cont de specificitatea regionala a oricarei masuri, aceasta fiind supusa unui test de proportionalitate global.r
r
6. Masuri ce constituie ajutor de statr
r
Masurile de capital de risc care reprezinta ajutor de stat sunt urmatoarele:r
a) constituirea fondurilor de investitii (fonduri de capital de risc) in care statul este partener, investitor sau parte, chiar in conditii mai putin avantajoase decat ceilalti investitori;r
b) subventii nerambursabile varsate in fondurile de capital de risc in scopul acoperirii unei parti a cheltuielilor lor administrative si de gestiune;r
c) celelalte instrumente financiare instituite in favoarea investitorilor de capital de risc sau a fondurilor de capital de risc menite sa incurajeze furnizarea de capitaluri suplimentare pentru investitii;r
d) garantii acordate investitorilor de capital de risc sau fondurilor de capital de risc, care acopera o parte din pierderile legate de investitii, ori garantii oferite pentru imprumuturile acordate investitorilor sau fondurilor pentru investitii in capital de risc;r
e) stimulente fiscale acordate investitorilor pentru a-i determina sa efectueze investitii in capital de risc.r
r
7. Conditii care trebuie respectate in aplicarea prezentelor instructiunir
r
Dispozitiile prezentelor instructiuni se aplica cu respectarea prevederilor Regulamentului privind forma, continutul si alte detalii ale notificarii unui ajutor de stat, precum si ale Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare, puse in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 27/2000.r
r
8. Ajutoarele de stat care intra sub incidenta prezentelor instructiunir
r
Prezentele instructiuni se aplica ajutoarelor de stat acordate pentru masuri de capital de risc, notificate dupa intrarea in vigoare a acestor instructiuni, precum si atunci cand ajutoarele de stat au fost notificate inainte de intrarea lor in vigoare, dar decizia Consiliului Concurentei este ulterioara acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis inca o decizie.r
r
9. Intrarea in vigoare a prezentelor instructiunir
r
In conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 si ale art. 22 alin. (5) din Legea nr. 143/1999, prezentele instructiuni vor fi puse in aplicare prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei si vor intra in vigoare de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.