Controverse în Educație: Reacții dure la propunerile Ministerului Educației
Propunerile au provocat nemulțumire și chiar indignare printre părinți, care critică în special lipsa de prevenție împotriva violenței și agresiunii.
Pe rețelele sociale, oamenii au caracterizat noile măsuri drept un retrograd la o formă de educație considerată depășită, bazată pe pedeapsă.
Părinții din grupurile de WhatsApp și cei activi pe Facebook sunt extrem de indignați. Ei critică vehement noile prevederi ale statutului elevilor, pe care le consideră o întoarcere la educația bazată pe coerciție.
Ministerul Educației propune crearea unor săli speciale destinate elevilor care tulbură orele. Potrivit propunerii, acești elevi ar putea fi transferați la decizia profesorului într-o altă clasă, sub supravegherea unui cadru didactic, unde li se vor oferi activități alternative precum lectură, scriere sau rezolvare de fișe de lucru.
În ciuda intențiilor declarate, părinții sunt îngrijorați de potențialul pentru abuzuri în aplicarea acestei măsuri disciplinare.
Conform documentului, în situația în care elevii manifestă comportamente disruptive în timpul orelor, profesorii au posibilitatea să îi dirijeze să participe la activități alternative în școală, într-o sală dedicată și sub supravegherea unui cadru didactic sau auxiliar.
Aceste activități pot include lectură suplimentară sau completarea de fișe de lucru. Informarea scrisă a părinților, tutorilor sau reprezentanților legali ai elevilor este obligatorie în aceste cazuri.
Elevii cu nevoi educaționale speciale sunt tratați diferit și vor fi asistați de personal specializat în desfășurarea activităților lor.
„În cazul elevilor care în timpul orei de curs manifestă comportamente care aduc prejudicii activității de predare-învățare-evaluare, cadrul didactic poate decide ca aceștia să desfășoare activitate în școală, în timpul orei respective, sub supravegherea unui cadru didactic sau a unui cadru didactic auxiliar, într-o sală din unitatea de învățământ stabilită pentru desfășurarea, de regulă, a unor activități de tipul: lectură suplimentară, completarea de fișe de lucru etc. În acest caz va fi informat, în scris, părintele/ tutorele/reprezentantul legal al elevului. Prin excepție, elevii cu cerințe educaționale speciale sunt preluați pentru a desfășura activitate cu personal specializat”, se arată în document.
În document nu este specificat dacă elevilor li se va înregistra absență la ora respectivă după ce au fost transferați. De asemenea, nu sunt clarificate restricțiile de vârstă pentru aplicarea acestei măsuri disciplinare asupra elevilor.
Nemulțumiri și critici
Iuliana Constantinescu, președinta Federației Părinților sector 2, a declarat pentru „Adevărul” că există o revenire, în principiu, la metodele de educație coercitivă, pe care le consideră ineficiente.
Ea a exprimat îngrijorarea că documentul reflectă o tendință de a aplica pedepse excesive asupra copiilor.
Iuliana Constantinescu a subliniat că această direcție nu este adecvată pentru educația actuală, sugerând că este crucial să se pună accent pe prevenirea violenței și a agresivității în școli.
„Observ din acest document dorința de a începe să-i pedepsim excesiv pe copii. Mi se pare că ne îndreptăm foarte mult în direcția aceasta, de a găsi metode de sancțiune, în condițiile în care generațiile de azi nu mai pot fi educate cu biciul și în condițiile în care nu facem nimic pentru a preveni violența și agresivitatea în școli”, a declarat Iuliana.
Iuliana a mai a subliniat că lipsesc resursele necesare pentru a amenaja cabinete de consiliere școlară și pentru a asigura suficienți consilieri școlari disponibili pentru a interacționa cu elevii, oferindu-le sprijin și susținere.
Ea a exprimat preocupare față de accentul pus pe identificarea locațiilor pentru aplicarea pedepselor pentru comportamentul inadecvat al elevilor, fără a se adresa cauzelor care au condus la această situație și fără a propune soluții pentru rezolvarea problemei.
„Noi nu avem spațiu în școli pentru a amenaja cabinete de consiliere școlară, nu avem suficienți consilieri școlari care să stea de vorbă cu copiii, să-i sprijine, să-i susțină. În schimb, ne interesează unde îi vom pedepsi pe cei obraznici. Nu ne interesează de ce am ajuns în situația de a fi nevoiți să-i pedepsim și nici cum să rezolvăm problema aceasta”, a mai declarat aceasta.
Iuliana Constantinescu a subliniat că sala de detenție nu oferă complet ceea ce alte sisteme educaționale furnizează.
Ea a adăugat că un elev care este plasat în acea sală nu ar trebui să fie doar supus unei pedepse, ci ar trebui să beneficieze și de servicii de consiliere, cu implicarea unor specialiști.
Potrivit ei, este crucial ca elevul să înțeleagă motivele care au dus la această situație și să primească sprijin pentru a-și ajusta comportamentul.
„Acea cameră de detenție nu vine la pachet cu ceea ce oferă celelalte sisteme de educație. Un copil care va ajunge în acea sală nu trebuie să fie doar pedepsit și atât. El trebuie să beneficieze și de consiliere, să se intervină în acest sens cu specialiști, trebuie ca el să înțeleagă de ce a ajuns acolo și să fie sprijinit să-și schimbe comportamentul”, a mai declarat Iuliana Constantinescu.
Camera de detenție este văzută și pozitiv
Bianca Ivan, președinta Consiliului Național al Elevilor, a menționat pentru „Adevărul” că camera de detenție propusă ar putea reduce absenteismul temporar.
Ea a explicat că elevii interpretează conceptul de detenție într-un mod influențat de filmele americane, unde implică ore suplimentare după școală.
În propunerea actuală, detenția ar avea loc în timpul orelor de curs, elevii fiind reținuți în școală și angajați în activități educative într-o altă sală.
Ivan a subliniat importanța activităților din sala de detenție, sugerând că elevii ar trebui să lucreze la materia de la care au fost excluși pentru a menține focusul asupra lecțiilor pierdute.
„Elevii percep această idee de detenție așa cum le-a fost livrată de-a lungul timpului de filmele americane: două ore în plus, după școală, timp în care ești pus să lucrezi la ceva. Apoi pleci acasă. Însă, în Statul Elevului aflat în dezbatere la noi se precizează că detenția are loc în timpul orelor de curs. Mai exact în ora de la care elevul a fost dat afară. Practic, el rămâne în școală. Se mută dintr-o clasă în alta și lucrează în continuare fișe de lucru, exerciții, citește, i se dă ceva de făcut. Ceva educativ. Se previne astfel absenteismul temporar. În ce sens? În momentul de față, dacă un elev deranjează ora, este dat afară din clasă și i se pune absență. Elevul poate rămâne în școală însă, de cele mai multe, ori alege să părăsească incinta și curtea. Pleacă spre casă și nu se mai întoarce deloc în acea zi. Camera de detenție l-ar obliga să rămână în școală până la finalul orei respective, iar apoi să meargă la orele următoare pe care are în program”. Însă, continuă Bianca Ivan, este foarte important și ce activități va avea elevul în acea sală. „Cred că ar trebui să lucreze la materia de la care a fost dat afară. Dacă a fost dat afară de la ora de matematică, în sala de detenție să lucreze exerciții la matematică. Dacă a fost dat afară de la română, ar putea citi o carte sau ar putea scrie un eseu. Asta, pentru ca elevul respectiv să nu piardă din materia predată. Să rămână focusat acolo”, a declarat Bianca Ivan.
Ce spun elevii?
Președinta Consiliului Elevilor a exprimat opinia că absența implicării consilierilor școlari ar permite elevilor perturbatori să continue să deranjeze orele, indiferent de aplicarea detenției.
Ea a subliniat că elevii care disturbă constant orele au adesea probleme mai profunde și că școlile ar trebui să fie mai proactive în rezolvarea acestor probleme și în sprijinirea elevilor respectivi.
„În general, elevii care deranjează orele și care o fac în mod constant au anumite probleme mai adânci în spate. Iar școala ar trebui să se implice mai mult în a rezolva aceste probleme și în a-l susține pe acel copil”, transmite președinta consiliului elevilor.
Aceeași poziție este susținută și de Iuliana Constantin, reprezentanta părinților, care consideră că mai degrabă decât să fie izolați și pedepsiți, elevii cu astfel de probleme ar trebui să primească ajutor și suport pentru a-și corecta comportamentul.
Constantin a insistat asupra necesității de a înțelege cauza comportamentului problematic și de a implementa măsuri preventive împotriva agresiunilor și violenței, conform spuselor specialiștilor și psihologilor.
„Acel copil problemă, în loc să fie dat afară de la ore și pedepsit, mai bine ar fi ajutat și sprijinit să-și îndrepte comportamentul. Trebuie să înțelegem de ce acel copil a ajuns în acea situație. Orice specialist și orice psiholog ne va spune că un comportament agresiv nu apare din senin, nu apare peste noapte și el are întotdeauna în spate o cauză. Hai să descoperim cauza, să prevenim agresiunile și violența”, declară Iuliana.
Reprezentanta elevilor a remarcat că introducerea camerei de detenție poate aduce și dezavantaje, inclusiv riscul ca unii profesori să abuzeze de această nouă putere.
Ea a subliniat importanța unei mai bune înțelegeri reciproce între elevi și profesori, promovând respectul reciproc și o comunicare eficientă.
Eleva a menționat că în procesul educațional există oportunități pentru ambele părți să învețe unul de la celălalt, evidențiind nevoia de claritate în ceea ce privește definiția comportamentului perturbator în clasă și în timpul orelor.
„Ar trebui ca și elevii și profesorii să învețe mai multe unii de la alții. Să ne respectăm reciproc, să ne înțelegem reciproc. Să existe o comunicare benefică. Noi învățăm extrem de multe de la profesori, iar ei, la rândul lor, ar trebui să ia câteva lucruri de la noi. Mi se pare că, în acest caz, am putea să fim puțin mai specifici. Ce înseamnă, concret, să deranjezi o clasă, să deranjezi ora?”, se întreabă eleva.
Ce părere au directorii?
Directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați, Romeo Zamfir, a explicat că în prezent nu dispune de nicio sală liberă pentru a organiza detenția elevilor.
El a subliniat că toate spațiile existente sunt deja folosite, având în vedere că școala funcționează într-un singur schimb și dispune de aproximativ 50 de săli de clasă pentru cei 1.000 de elevi.
Zamfir a adăugat că biblioteca școlii nu reprezintă o opțiune viabilă pentru detenție din cauza lipsei de spațiu. În plus, a evidențiat deficitul de personal care ar putea supraveghea acești elevi, menționând că profesorul de serviciu are alte responsabilități în afara supravegherii elevilor în detenție.
Directorul a concluzionat că această propunere reprezintă o provocare suplimentară pentru școală.
„Toate spațiile de care dispunem sunt utilizate. La noi se învață într-un singur schimb. Asta înseamnă că avem nevoie de vreo 50 de săli de clasă. Unde să mai fac și camera de detenție? În bibliotecă nu e loc. Avem 1.000 de elevi. Apoi, să ne gândim și la cine îi supraveghează pe acești copii. Căci ducem lipsă și de personal. Iar profesorul de serviciu are alte atribuții, nu să stea cu ei. Este o bătaie de cap în plus pentru noi, ca și școală”, a declarat Romeo Zamfir.
Exmatricularea – măsura care încalcă drepturi sau măsura potrivită?
Reprezentantul părinților a subliniat că exmatricularea ar trebui să fie considerată ultima măsură în cazul unui elev și doar în situații extreme, când acesta a comis fapte deosebit de grave sau prezintă un pericol real pentru ceilalți.
„Trebuie să privim lucrurile echilibrat. Exmatricularea ar trebui să fie ultima măsură luată împotriva unui copil și doar dacă el a comis o faptă extrem de gravă sau reprezintă un real pericol pentru cei din jur”, mai spune Iuliana Constantinescu.
Reprezentantul părinților din sectorul 2 al Capitalei a exprimat îngrijorarea că amenințarea cu nota scăzută la purtare ar putea deveni o practică abuzivă și permanentă, care ar putea duce la o stare de teroare printre elevi.
„Nu pot fi de acord cu asta. Mi se pare că alunecăm periculos de mult în zona abuzurilor care ar putea avea loc. Amenințarea cu nota scăzută la purtare ar putea deveni o obișnuită, ceva permanent prin care să controlezi copiii. Elevii ar putea ajunge sub o ușoară teroare”, este de părere reprezentantul părinților din sectorul 2 al Capitalei.
Romeo Zamfir, directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați, susține că ideea este benefică. El consideră că actuala practică în care elevii resimt consecințele acțiunilor lor abia într-un moment ulterior, cum ar fi în iunie pentru o greșeală făcută în octombrie, este contraproductivă.
Prin implementarea unei evaluări continue a comportamentului în fiecare modul școlar, elevii ar fi motivați să își corecteze atitudinea imediat, ceea ce ar contribui la menținerea unui comportament adecvat pe tot parcursul anului școlar.
Zamfir subliniază că o sancțiune imediată îi va face pe elevi mai atenți și mai responsabili, în comparație cu situația actuală în care repercusiunile sunt amânate și faptele nu sunt adesea remediate până în vară.
„Cred că este o chestiune benefică. În prezent, elevul, dacă face o boacănă în octombrie să zicem, resimte efectul, consecințele, abia în luna iunie. E foarte târziu. Fiind pedepsit după atât de multă vreme el nici măcar nu mai ține minte ce a făcut și când a făcut. Așa, dacă eu la fiecare modul îi dau notă la purtare, el va avea un comportament adecvat pe tot parcursul anului școlar. Vorbim despre o sancțiune imediată care îl va determina să-și revizuiască atitudinea pe parcursul modulelor următoare. Va fi mult mai atent. Așa.. El a făcut ceva, nu se întâmplă nimic, poate să repete…poate profesorul uită până în vară…fapta în sine pedepsită târziu își pierde din gravitate”, declară acesta.
