Ordonanța care nu a fost dar a trecut! Printr-o ordonanță care nu s-a aflat pe ordinea de zi oficială a sedinței de guvern, a fost prelungit termenul pentru plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 30 iunie 2025.

Prelungirea termenului pentru plafonarea alimentelor, până la 30 iunie 2025, decizia anunțată atât de purtătorul de cuvânt al guvernului, după ședință, cât și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), printr-un comunicat publicat în aceeași zi pe site-ul instituției este cel puțin surprinzătoare, pentru ca ea a fost luată după ce ministrul fost și viitor al agriculturii , Florin Barbu  renunțase la acest demers din cauza reacției puternice a mediului de afaceri, care acuza că au fost ignorați total până acum.

Argumentele mediului de afaceri asupra acestei decizii intervenționiste aproape fără precedent a statului român în mecanismele de economie liberă, ”care nu face altceva decât să scoată România de pe harta economiilor de piaţă funcţionale şi transmite un semnal negativ şi foarte periculos. Astfel de măsuri nu sunt doar în detrimentul dinamicii pieţei, ci şi contraproductive pentru securitatea alimentară şi stabilitatea economică pe termen lung. Solicităm Guvernului României să nu ia nici măcar în considerare un astfel de proiect de lege şi sper că ceea ce am văzut pe surse este doar o regretabilă eroare fiindcă aşa ceva ar periclita inclusiv aderarea noastră la OCDE, un proiect pe care liderii acestei coaliţii şi l-au asumat”, a atras atenția Radu Burnete, directorul executiv al Confederatiei Patronale Concordia,  înainte ca acestă decizie să ajungă să fie aprobată în totală lipsă de transparență de către Guvern.

La vremea aceea, fostul și actualul viitor ministrul Barbu părea că a înteles argumentele mediului de afaceri și și-a retras inițiativa explicând că vor mai urma consultări. “Nu vreau să ne grăbim să luăm decizii pripite. (…) Nu vreau să mă grăbesc, vreau să am un dialog corect, aşa cum l-am avut, atât cu procesatorii din România, cât şi cu zona de retail din România”, a explicat Barbu.

Inconsecvent cu propriile declarații și ignorând complet chiar și circuitele firești de aprobare, ministrul a forțat toate prevederile procedurale și a introdus în Guvern, cu totală lipsă de transparență, proiectul de HG, pe care nu l-a mai discutat niciodată cu mediul economic.

Reacția Confederației Patronale Concordia legată de lipsa de transparență în adoptarea Ordonanței de Urgență care prelungește perioada de plafonare a prețurilor la produsele de bază

Argumentele exprimate în spațiul public de către Radu Burnete, directorul executiv al Confederatiei Patronale Concordia, rămân valabile și după ce Guvernul a luat această decizie, fără a le mai permite celor direct afectați să își mai poate exprima un punct de vedere.

„România trebuie să urmeze un model de dezvoltare economică bazat pe predictibilitate și respectarea regulilor pieței libere. Măsuri precum cele propuse în acest proiect de ordonanță contravin atât principiilor fundamentale ale economiei de piață, cât și angajamentelor României în vederea aderării la OCDE”, mentioneaza un comunicat transmis de Concordia.

1. Proiectul reprezintă o intervenție directă și repetată a statului în stabilirea marjelor comerciale, ceea ce este o încălcare flagrantă a principiilor pieței libere. Forțarea comercianților și distribuitorilor să opereze cu adaosuri comerciale plafonate la 10%, respectiv 20%, ignoră complet realitățile economice cu care se confruntă întreprinderile. Costurile de operare, fluctuante și influențate de factori externi precum energia, logistica sau forța de muncă, nu pot fi reglate artificial de o astfel de măsură. În loc să protejeze consumatorii, acest plafon va descuraja operatorii economici și va afecta puternic oferta de produse.

2. Măsura interzicerii reducerilor comerciale pe baza volumelor tranzacționate și a termenelor de plată pentru anumite produse subminează mecanismele naturale de negociere și optimizarea costurilor în comerț. Aceste practici sunt esențiale pentru stimularea vânzărilor și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare. Restricționarea lor va duce, inevitabil, la un blocaj în relațiile comerciale și la creșterea costurilor pentru toți actorii implicați.

3. Reglementările de acest gen riscă să distorsioneze piața. Impunerea unui adaos comercial plafonat perturbă echilibrul competitiv pe piața produselor ce fac obiectul reglementării. Experiențele similare din alte țări au demonstrat că astfel de măsuri conduc la disfuncționalități majore și creșteri de prețuri la alte produse, afectând, în final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde că îi protejează.

4. Plafonarea adaosului comercial riscă să sufoce concurența pe întreg lanțul alimentar, ceea ce va duce la o piață omogenizată, în care inovația, diversitatea produselor și eficiența sunt diminuate. Acest lucru va genera o scădere a opțiunilor, cât și a calității produselor oferite pe rafturile magazinelor, în dezavantajul clar al consumatorilor.

5. Într-o economie în care prognoza de creștere este tot mai rezervată, această ordonanță va acționa ca un factor inhibitor suplimentar pentru dezvoltarea companiilor românești. Retail-ul românesc operează cu marje de profit reduse pentru produsele alimentare. Un plafon pentru adaosurile comerciale ar afecta serios stabilitatea financiară a acestui sector, cu impact direct asupra planurilor de investiții în dezvoltarea și extinderea rețelelor comerciale și de creare a noi locuri de muncă. Comercianții mai mici vor fi împinși spre insolvență.

Audierea în comisiile reunite ale Parlamentului, ar trebui să descifreze și misterul acestei ordonanțe cu circuit subteran, să analizeze conduita unui ministru care se sperie de infruntările directe cu mediul economic, care minte când nu are argumente și care preferă să găsească căi a căror legalitate este discutabilă pentru a promova măsuri intervenționiste în mecanismele economiei libere, fără nicio logică economică și probabil fără niciun beneficiu pentru consumatorul final.

Incertitudinea economică suprapusă peste cea politică și bugetară, vor afecta în mod direct ratingul de țară, despre care specialiști spun că va mai scădea în următoarele 12 luni, în condițiile în care mediul economic nu poate să-și creeze planuri sustenabile pentru că guvernul interferează în mod neașteptat, schimbându-și deciziile, anulându-le sau modificându-le într-o totală lipsă de transparență și respect față de mediul de business.