Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta. Art. 1. – (1) Se ratifica amendamentele la Aranjamentul stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea partii romane din 17 octombrie 2001 si Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar International din 31 octombrie 2001, precum si Memorandumul suplimentar de politici economice si financiare si Memorandumul tehnic de intelegere, convenite prin Scrisoarea partii romane din 12 august 2002 si Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar International din 28 august 2002.
Scrisoarea partii romane din 12 august 2002, cu anexele acesteia, precum si Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar International din 28 august 2002 sunt prezentate in anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 2. – Echivalentul in lei al sumei ramase de 248 milioane DST se acopera de Banca Nationala a Romaniei si se vireaza, pe masura primirii transelor de credit, in contul Fondului Monetar International, deschis la Banca Nationala a Romaniei.
Art. 3. – Rambursarea creditului prevazut la art. 2, plata dobanzilor si a comisioanelor aferente, precum si diferentele in lei rezultate din regularizari se suporta de Banca Nationala a Romaniei.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoana
Bucuresti, 19 septembrie 2002.
Nr. 115.
ANEXA Nr. 1
din 12 august 2002
AMENDAMENTE
la Aranjamentul stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International,
convenit prin Scrisoarea partii romane din 17 octombrie 2001 si
Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar International din 31 octombrie 2001
Domnului Horst Kohler
Director general
Fondul Monetar International
Washington DC, 20431
Stimate domnule Kohler,
De la aprobarea aranjamentului stand-by de catre Consiliul Directorilor Executivi al FMI, la 31 octombrie 2001, evolutiile macroeconomice au fost in conformitate cu programul. Dupa o crestere puternica a PIB de 5,3% in 2001, ne asteptam la o performanta doar moderat mai scazuta in 2002, datorita unei contributii mai mici a sectorului agriculturii. Am redus inflatia la 31% la sfarsitul anului 2001 si la 24% in iunie 2002, in deplina concordanta cu tinta noastra de 22% pentru sfarsitul anului 2002. Deficitul contului curent a fost limitat sub 6% din PIB in 2001 si ne asteptam sa scada la 5% din PIB in 2002. Cresterea rezervelor externe a fost in mod semnificativ mai puternica decat s-a prevazut prin program. Doua agentii de rating importante au imbunatatit, de doua ori pe parcursul ultimelor 12 luni, calificativele aferente riscului suveran al Romaniei.
Memorandumul suplimentar de politici economice si financiare (MSPEF) anexat cuprinde intelegerile la care s-a ajuns cu personalul Fondului in contextul discutiilor pentru finalizarea primei si a celei de-a doua analize. In mod specific, MSPEF prevede actiunile corective necesare pentru a solutiona nerespectarea a trei criterii de performanta cantitativa si a trei criterii de performanta structurala, pentru care solicitam derogari. In vederea asigurarii unor conditii optime pentru privatizarea BCR, cea mai mare banca de stat, solicitam, de asemenea, modificarea criteriului de performanta structurala prin amanarea datei de finalizare de la sfarsitul lunii decembrie 2002 la sfarsitul lunii februarie 2003.
Pe baza masurilor corective specificate in MSPEF, cea mai mare parte dintre acestea fiind deja implementate, solicitam finalizarea primei si a celei de-a doua analize din cadrul aranjamentului. De asemenea, solicitam ca aranjamentul sa fie rescadentat, iar cea de-a patra cumparare sa fie proportional redistribuita la nivelul cumpararilor ramase in cadrul aranjamentului.
Ramanem angajati in indeplinirea tuturor angajamentelor noastre asumate prin program. Consideram ca politicile si masurile descrise in memorandumul anexat*) sunt suficiente pentru indeplinirea obiectivelor programului, dar suntem pregatiti sa adoptam masuri suplimentare si sa urmarim incheierea de noi intelegeri cu FMI, daca acestea sunt necesare pentru respectarea programului. Guvernul Romaniei va ramane in consultari stranse cu FMI, conform politicilor FMI cu privire la astfel de consultari, si va furniza FMI toate informatiile solicitate pentru evaluarea implementarii programului.
Cu stima,
Mihai Nicolae Tanasescu, Mugur Constantin Isarescu,
ministrul finantelor publice guvernator
Ministerul Finantelor Publice Banca Nationala a Romaniei
ANEXA Nr. 1.1
la anexa nr. 1
MEMORANDUM SUPLIMENTAR
DE POLITICI ECONOMICE sI FINANCIARE
I. Introducere
1. De la aprobarea aranjamentului stand-by de catre Consiliul Directorilor Executivi al Fondului Monetar International, denumit in continuare Fondul sau FMI, la 31 octombrie 2001, am facut progrese semnificative in directia realizarii principalelor obiective macroeconomice ale programului nostru. Totusi in domeniul cvasifiscal si al politicilor structurale a aparut o serie de obstacole pe care le-am abordat prin masuri suplimentare. Acest memorandum, pregatit in contextul primei si celei de-a doua analize in cadrul aranjamentului, completeaza Memorandumul initial cu privire la politicile economice si financiare (MPEF) si prezinta aceste masuri suplimentare care sunt destinate sa sprijine progresul in stabilizarea macroeconomica si sa accelereze reformele structurale.
II. Cadru general si solicitare de derogari
2. Evolutiile macroeconomice incepand cu luna octombrie 2001 au fost, in linii mari, in conformitate cu programul. PIB a crescut cu 5,3% in 2001 pe seama unei revigorari puternice in agricultura. Totusi productia industriala si-a incetinit ritmul de crestere in a doua jumatate a anului 2001, in parte datorita cererii de import mai slabe a partenerilor nostri comerciali. Deoarece acest efect s-a perpetuat la inceputul anului 2002, cresterea PIB s-a redus la 3,1% in primul trimestru, dar ne asteptam ca aceasta sa se accelereze in curand, in corelare cu imbunatatirea activitatii economice in Europa. Rata inflatiei la 12 luni a scazut la 24% in luna iunie, in ciuda ajustarii continue a preturilor administrate. Deficitul contului curent in anul 2001 a fost apropiat de tinta programului, de 6% din PIB, si s-a redus in continuare la inceputul anului 2002. O data cu revenirea increderii, rezervele externe s-au consolidat mai mult decat era programat si au atins acum un nivel confortabil de 3,8 luni de importuri de bunuri si servicii.
3. Politicile monetare si bugetare s-au incadrat in program. Criteriile de performanta de la sfarsitul lunilor decembrie si martie si tintele indicative de la sfarsitul lunii iunie, aferente politicii monetare (activele interne nete si activele externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei), au fost realizate cu marje confortabile (a se vedea tabelul 1). tintele de deficit ale bugetului general consolidat pentru anul 2001 si trimestrele I si II ale anului 2002 au fost, de asemenea, respectate, in ciuda unei reduceri neanticipate a veniturilor.
4. Am implementat toate ajustarile preturilor la energie prevazute in program, cu exceptia unei mici modificari. O crestere efectiva, intr-o anumita masura mai mica, in luna martie 2002 a preturilor la energie electrica, ca urmare a doua masuri motivate din punct de vedere social (reducerea abonamentului pentru consumatorii casnici si o crestere a plafonului de livrare la tarif social), a fost corectata prin ajustari ale altor preturi la energie electrica. Prin urmare, solicitam o derogare pentru nerespectarea criteriului de performanta structurala corespunzator, aferent lunii martie 2002.r
5. Progresul in imbunatatirea ratelor de colectare ale principalelor utilitati a fost neuniform. In trimestrul IV al anului 2001 si trimestrul I al anului 2002 ratele de incasare ale celor doua societati distribuitoare de gaze naturale si cea a societatii TERMOELECTRICA, pentru energie termica, s-au deteriorat, in timp ce imbunatatirea colectarii la energie electrica a fost mult mai mica decat cea tintita prin program. Ca rezultat, criteriile de performanta cantitativa de la sfarsitul lunii martie, cu privire la ratele de colectare, au fost neindeplinite cu o marja substantiala. Solicitam derogari pentru nerespectarea acestor criterii de performanta, pe baza actiunilor corective descrise in paragrafele 22 si 23 si a unei performante, intr-o anumita masura imbunatatita, in trimestrul II al anului 2002.r
6. Pentru a imbunatati politica noastra salariala, am aprobat majoritatea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2002 ale societatilor de stat, inca din luna decembrie 2001. Numai cateva bugete nu au fost aprobate pana in luna ianuarie 2002. Deoarece acest fapt nu a pus sub semnul riscului implementarea politicii noastre salariale in 2002, solicitam o derogare pentru neindeplinirea criteriului de performanta structurala corespunzator.r
7. Totusi am avut o serie de dificultati in atingerea tintelor noastre de politica salariala. Ca rezultat al unor plati salariale mai mari decat cele anticipate, in trimestrul III 2001, tinta aferenta sfarsitului lunii decembrie pentru fondurile de salarii ale intreprinderilor de stat a fost depasita cu 2,3%, in ciuda eforturilor noastre de a limita cresterea salariala in ultimul trimestru, prin reducerea sau amanarea platii premiilor. Efectul de propagare si plata intarziata a premiilor aferente lunii decembrie au determinat, de asemenea, nerespectarea criteriului de performanta cantitativa aferent sfarsitului lunii martie 2002, pentru care solicitam o derogare, pe baza masurilor corective descrise in paragrafele 17 si 18.r
8. Am finalizat cu succes privatizarea celui mai mare combinat siderurgic, SIDEX, dar progresul in alte proiecte de privatizare a fost oarecum mai lent. Am privatizat 5 mari societati in perioada ianuarie-iunie, comparativ cu 8 stabilite ca obiectiv structural, dar suntem ferm hotarati sa acceleram privatizarea in lunile urmatoare. Masurile corective in acest scop sunt descrise in paragrafele 25-29. Am dat un anunt preliminar pentru privatizarea celei mai mari banci de stat, Banca Comerciala Romana – S.A. (BCR), pe 1 martie, dar datorita unor intarzieri in angajarea unui consultant pentru privatizare, invitatia finala pentru prezentarea expresiilor de interes nu a fost emisa pana la data de 24 iunie, implicand nerespectarea criteriului de performanta structurala pentru sfarsitul lunii februarie, pentru care solicitam o derogare.r
III. Masuri de politici implementate in contextul primei si celei de-a doua analizer
9. Suntem angajati sa realizam principalele noastre obiective macroeconomice pentru anii 2002 si 2003: (i) reducerea inflatiei la 22% pana la sfarsitul anului 2002 si la 15% pana la sfarsitul anului 2003; (ii) limitarea deficitului contului curent la aproximativ 5% din PIB in anul 2002 si reducerea sa in continuare in anul urmator; si (iii) cresterea rezervelor oficiale la 4 luni de importuri pana la sfarsitul anului 2003. Ne asteptam ca in anul 2002 cresterea PIB sa fie de aproximativ 4-4,5% (comparativ cu prognoza initiala a programului, de 5%) si sa revina mai aproape de capacitatea de crestere a economiei romanesti, de 5% in 2003. Suntem constienti ca aceasta performanta este posibila, dar trebuie sa continuam programul de reforme structurale si sa imbunatatim climatul de afaceri. Politicile noastre descrise mai jos sunt menite sa conduca la indeplinirea acestor obiective. Mai mult, solicitam ca analiza de la sfarsitul lunii iunie 2002 sa fie eliminata, iar aranjamentul sa fie rescadentat, cu a patra cumparare redistribuita proportional la nivelul cumpararilor ramase in cadrul aranjamentului. Criteriile de performanta trimestriale ale programului, pentru sfarsitul lunilor septembrie si decembrie 2002, sunt prezentate in tabelul 1.r
A. Politica fiscalar
10. Datorita unei performante a veniturilor mai slaba decat cea estimata, de la aprobarea legii bugetului pe anul 2002 si a revizuirii PIB, in sensul scaderii, am implementat masuri suplimentare pentru a atinge tinta noastra de deficit de 43,2 mii miliarde lei pe anul 2002:r
Reducerea cu 40% a accizei pentru producatorii de tigari ce utilizeaza tutun din productia interna, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 186/2001, a fost eliminata in luna martie 2002 (preconditie).r
Cu intrare in vigoare de la 1 mai 2002, am crescut accizele la benzina, alcool etilic si bauturi alcoolice distilate, precum si taxa specifica la bere (preconditie). Mai mult, in luna aprilie 2002 am crescut redeventele in sectorul minier si am introdus redevente asupra dreptului de folosinta a conductelor de petrol si gaze naturale.r
In scopul extinderii bazei de impozitare aferente fondurilor de pensii si somaj, am depus la Parlament in luna iunie si vom incepe sa implementam de la 1 octombrie 2002 o noua legislatie care sa prevada conversia contractelor de munca ce nu sunt in prezent supuse platii contributiilor la asigurari sociale in contracte de munca part-time. In plus, lucram la intarirea capacitatii la nivelul inspectiei muncii si a schimbului de informatii dintre fondurile asigurarilor sociale si administratia fiscala, pentru verificarea incrucisata a declaratiilor de venit.r
11. In conformitate cu MPEF initial, am implementat urmatoarele masuri pentru a reforma sistemul nostru fiscal:r
Noua lege a TVA (preconditie), care a intrat in vigoare de la 1 iunie, a eliminat scutirile de TVA si cota zero pentru constructia de locuinte, infrastructura de cai ferate si turism. Scutirile pentru importurile efectuate de intreprinderile mici si mijlocii (IMM) au fost, de asemenea, eliminate si de acum inainte toate exceptarile de taxe vamale vor fi reglementate exclusiv prin tariful vamal si vor fi uniforme pentru toti agentii economici. Mai mult, plafonul pentru plata TVA a fost majorat la echivalentul in lei al sumei de 50.000 euro, iar plafonul pentru cifra de afaceri a microintreprinderilor va fi aliniat la acest plafon de la 1 ianuarie 2003.r
Noua lege a impozitului pe profit (preconditie), care a intrat in vigoare la 1 iulie, a eliminat facilitatile fiscale distorsionante, scutirile si exceptarile de la plata impozitului pe profit, prevazute de anumite legi, si le-a inlocuit cu o deducere uniforma de 20% din valoarea investitiei. Cota redusa a impozitului pe profit de 6% pentru activitatile de export se va majora la 12,5% de la 1 ianuarie 2003 si la cota standard de la 1 ianuarie 2004. Pentru a limita pierderea de venituri pe perioada tranzitiei, agentii economici pot sa beneficieze fie de cota redusa, fie de deducerea din valoarea investitiei. Mentinerea facilitatilor acordate anterior se aplica doar pentru investitiile care au beneficiat de facilitati acordate pe o perioada limitata.r
Nu vom introduce scutiri fiscale sau alte noi facilitati fiscale distorsionante si nu vom amana intreruperea celor care expira (obiectiv structural permanent).r
12. In ciuda tuturor acestor masuri, ramane un risc semnificativ ca veniturile sa fie mai mici fata de tinta din buget cu 5 mii miliarde lei (0,3% din PIB). Pe partea de cheltuieli ne asteptam la economii de 6,3 mii miliarde lei din plati de dobanzi, din cofinantare mai redusa pentru asistenta financiara nerambursabila de la UE (o mie miliarde lei) si din cheltuieli mai mici, de alta natura decat pensiile, ale bugetului asigurarilor sociale de stat (o mie miliarde lei). In plus, vom aproba prin ordonanta de rectificare bugetara blocarea a 2 mii miliarde lei din cheltuielile Fondului special al drumurilor publice. Aceasta suma poate fi deblocata doar daca va fi realizata tinta de venituri cumulata pentru sfarsitul lunii septembrie, convenita cu Fondul (a se vedea sectiunea III din Memorandumul tehnic de intelegere, denumit in continuare MTI). Mai mult, o decizie cu privire la o potentiala rectificare bugetara ulterioara, in trimestrul IV al anului 2002, va fi luata doar in urma consultarilor cu expertii Fondului. Pe baza acestor economii, in cadrul primei rectificari bugetare, vom creste cheltuielile la alte categorii (costul operatiunilor militare in Afganistan, transferuri la bugete locale si altele) cu cel mult 4,5 mii miliarde lei.r
13. Desi nu am finalizat inca pregatirile pentru bugetul pe anul 2003, am decis deja urmatoarele:r
Suntem ferm angajati sa reducem deficitul bugetului general consolidat la 2,65% din PIB in anul 2003, in vederea continuarii eforturilor noastre dezinflationiste de succes si a limitarii deficitului contului curent. tinta reflecta obiectivul nostru ferm de a mentine deficitul sub nivelul sau sustenabil pe termen mediu pentru anii cu crestere puternica a PIB. Aceasta consolidare fiscala moderata va contribui, de asemenea, la atenuarea impactului cresterii salariului minim in anul 2003 si a efectelor acesteia asupra cererii gospodariilor.r
Ca urmare a reducerii contributiilor pe salarii, extraordinar de mari, cu 3 puncte procentuale in anul 2002, am decis reducerea acestor impozite cu inca 5 puncte procentuale in anul 2003. La 1 ianuarie 2003 vom elimina contributia ramasa de 2% aferenta fostului fond special pentru protectia persoanelor cu handicap si vom reduce contributiile la asigurarile sociale cu 3 puncte procentuale, din care cota suportata de angajator va fi redusa cu 0,33 puncte procentuale si, respectiv, cota suportata de angajat cu 2,67 puncte procentuale. Suntem convinsi ca aceasta masura va facilita extinderea bazei de impozitare si reducerea dimensiunilor pietei de munca „la negru”.r
In vederea asigurarii disponibilitatii resurselor bugetare pentru imbunatatirea sistemului de protectie sociala si datorita faptului ca reducerea contributiilor salariale implica o pierdere substantiala de venituri, am decis sa ne abtinem de la orice alta reducere de impozite in 2003. In particular, nu vom introduce o cota redusa de TVA sau o reducere a cotei impozitului pe venit.r
Am decis sa limitam in anul 2003 cresterea medie anuala a fondului de salarii net, aferent bugetului general consolidat, la 3% in termeni reali, ceea ce va contribui, de asemenea, la moderarea cererilor salariale in intreprinderile de stat.r
In vederea imbunatatirii transparentei politicii noastre fiscale, am decis ca, incepand cu bugetul anului 2003, Fondul special al drumurilor publice si Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic sa fie incorporate in bugetul de stat. In plus, taxa la energie electrica, folosita pentru finantarea ultimului fond mentionat, va fi redusa cu 1 punct procentual la 1 ianuarie 2003, in vederea reducerii costurilor de productie in sectorul industrial.r
14. Vom aproba un program social pentru anii 2002-2003 in vederea atenuarii impactului cresterii preturilor la utilitati asupra familiilor cu venituri reduse si a imbunatatirii in continuare a sistemului de protectie sociala:r
In mod specific, la 1 noiembrie 2002 ajutoarele de incalzire pentru familiile eligibile vor creste cu 40% pentru incalzirea in sistem centralizat, cu 25% pentru gaze naturale si cu 20% pentru lemn si carbune, comparativ cu sumele efective aferente primului trimestru al anului 2002. In plus, plafoanele de venituri, in functie de care se acorda ajutoarele de incalzire, vor fi majorate cu 17% in termeni nominali la 1 noiembrie 2002. Noile ajutoare si plafoanele de venit nu vor mai fi ajustate inainte de 1 noiembrie 2003.r
Plafoanele de venituri pentru schema venitului minim garantat vor fi majorate cu 17% in termeni nominali la 1 ianuarie 2003 si vor ramane nemodificate pe parcursul anului 2003. Alocatiile pentru copii vor fi majorate cu 17% in termeni nominali la 1 ianuarie 2003. Incepand cu 1 ianuarie 2003 vom reduce aria de aplicabilitate a deducerilor pentru copii, aferente impozitului pe venit, pentru familiile cu venituri ridicate (detaliile acestei reforme vor fi discutate cu expertii Fondului in contextul celei de-a treia analize). Nu vom mai ajusta alocatiile de stat pentru copii inainte de 1 ianuarie 2004. Vom analiza fezabilitatea introducerii graduale a programului pentru distribuirea gratuita de lapte si produse de panificatie pentru elevii din invatamantul elementar, acordandu-se prioritate elevilor din primele patru clase si celor din zonele defavorizate.r
Vom lasa decizia de introducere a platilor lunare egale pentru consumatorii casnici ce utilizeaza incalzirea centrala la latitudinea fiecarei centrale termice locale. Guvernul nu va emite garantii pentru imprumuturi contractate in acest scop de catre producatorii sau distribuitorii locali de energie termica.r
Vom amana aprobarea altor masuri din proiectul de program social pentru anii 2002-2003, care necesita resurse bugetare suplimentare, pana dupa pregatirea bugetului pentru anul 2003, cu consultarea personalului FMI. In plus, vom analiza, in consultari cu personalul FMI, sustenabilitatea mentinerii legaturii dintre nivelul ajutoarelor de somaj si salariul minim pe economie, in contextul pregatirii bugetului pe anul 2003.r
Impactul masurilor mentionate mai sus asupra bugetului pe anul 2002 va fi moderat (758 miliarde lei), deoarece perioadele intre facturari si plati pentru incalzirea centrala si cu gaze naturale implica o amanare a impactului bugetar in 2003. Suma suplimentara va fi finantata din economiile de cheltuieli, de alta natura decat pensiile, ale bugetului asigurarilor sociale de stat.r
15. Vom continua reforma administratiei fiscale pe baza recomandarilor misiunii de asistenta tehnica a Departamentului pentru probleme fiscale al FMI. In mod specific: a) vom subordona imediat toate functiile administratiei fiscale unui singur secretar de stat din Ministerul Finantelor Publice; b) vom infiinta o directie pentru contribuabilii mari din Bucuresti pana cel tarziu la 1 ianuarie 2003; si c) vom crea, pana cel tarziu la sfarsitul lunii iunie 2003, un departament unificat si separat de administratie fiscala, care sa raporteze direct ministrului finantelor publice. Mai mult, vom integra cele trei administratii existente pentru colectarea, auditul si executarea contributiilor la asigurarile sociale intr-o singura noua administratie, in subordinea Ministerului Finantelor Publice, pana cel tarziu la 1 ianuarie 2004. Pentru a realiza acest obiectiv vom numi un manager de proiect pana la mijlocul lunii septembrie 2002, vom numi intreaga echipa pentru implementarea proiectului pana la sfarsitul lunii septembrie 2002 si vom aproba noua legislatie pana la sfarsitul lunii septembrie 2002.r
16. Am solicitat o crestere a plafonului garantiilor nebugetare in anul 2002 cu 200 milioane dolari SUA pentru a facilita investitiile in sistemul de telecomunicatii si pentru cea de-a doua etapa a lucrarilor la centrala nucleara de la Cernavoda. Consideram finalizarea celei de-a doua etape, care este deja in faza avansata, ca fiind cruciala pentru strategia noastra de modernizare a sectorului energetic din Romania si estimam ca imprumuturile totale in acest scop s-ar ridica la 750 milioane dolari SUA, pe o perioada de 5 ani, ceea ce nu ar afecta negativ pozitia noastra externa. Deoarece ambele proiecte vor genera resurse pentru rambursarea imprumuturilor, garantia nu va constitui o presiune asupra bugetului.r
B. Politica salarialar
17. Ramanem angajati sa mentinem costurile salariale in intreprinderile de stat sub tintele programului. Programul de limitare a salariilor si de reducere a personalului (octombrie 2001) pentru aproximativ 80 de societati monitorizate si o hotarare a Guvernului ulterioara cu privire la plafoanele trimestriale (preconditie) au limitat cresterea fondurilor de salarii agregate la 22% in anul 2002 si au avut in vedere o reducere neta totala de personal cu 20.340 de posturi (exclusiv orice forma de externalizare). Reducerea totala de personal va include cel putin 14.500 de concedieri, dintre care mai mult de 8.000 au fost deja implementate. Dintre acestea, 4.200 reprezinta concedieri la societatile din coordonarea Ministerului Industriei si Resurselor (MIR) (preconditie), pentru a compensa nerealizarea in reducerea de personal aferenta trimestrului IV 2001.r
18. De asemenea, am mai adoptat si alte masuri de siguranta. Cel mult 65% din premiile totale vor fi platite in primele trei trimestre. Mai mult, 4% din fondul trimestrial de salarii pot fi platite numai cu permisiunea ministrului coordonator. Deoarece ritmul de crestere a salariilor din intreprinderile de stat continua sa devanseze ritmul de crestere a salariilor din economie si tinta pentru sfarsitul lunii iunie aferenta fondului de salarii a fost, cel mai probabil, nerealizata, am activat aceasta solutie tampon pentru fondul de salarii aferent trimestrului III, prin ordine ale ministrilor industriei si resurselor, lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si comunicatiilor si tehnologiei informatiei, instruind managerii sa reduca sau sa elimine platile de premii (preconditie).r
19. Vom preveni o transpunere a cresterii salariului minim, pe care o consideram importanta in diminuarea impactului ajustarilor, preturilor la energie asupra familiilor cu venituri reduse, intr-o crestere a nivelului general al salariilor in intreprinderile de stat. Credem ca efectele secundare ale cresterii salariului minim asupra nivelului general al salariilor este limitat, deoarece cele mai multe contracte colective de munca la nivel de intreprindere nu mai includ o ajustare automata a grilei salariale, ca urmare a cresterii salariului minim reglementat. Totusi, pentru a ne asigura ca majorarea salariului minim nu va afecta nivelul general al salariilor in sectorul public, vom instrui managerii din toate companiile de stat sa majoreze salariile doar pentru acei angajati ale caror castiguri salariale (salariul de baza plus toate sporurile) se situeaza sub nivelul salariului minim la 1 ianuarie 2003. Vom insista in mod strict ca platile salariale in aceste companii sa respecte plafoanele trimestriale stabilite si vom reduce salariile managerilor care nu le respecta. Mai mult, noul salariu minim nu va mai fi majorat in anul 2003 si nu va mai fi indexat in functie de indicele preturilor de consum sau de evolutia cursului de schimb.r
20. In anul 2003 vom implementa acelasi mecanism de control salarial pentru intreprinderile publice ca si in anul 2002. In mod specific, vom aproba pana la mijlocul lunii noiembrie 2002, dupa consultarea personalului FMI, o hotarare a Guvernului care sa stabileasca plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii si numarul de personal in cadrul companiilor monitorizate. Pe aceasta baza vom aproba in decembrie 2002 bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale acestor companii, asigurandu-ne ca majorarea fondului brut de salarii agregat al acestora este limitata la 14% comparativ cu anul 2002 (criteriu de performanta structurala), ajustat pentru oricare tip de externalizare. Pentru a atinge aceasta tinta si in vederea accelerarii procesului de restructurare, vom continua sa reducem numarul de angajati in aceste companii. In plus fata de concedieri, Guvernul va impune inghetarea angajarilor la cel putin 90% din companiile de stat monitorizate (ca numar de personal), ceea ce va limita angajarile la nu mai mult de 30% din posturile vacante in fiecare companie. Companiile vor fi excluse din setul de companii de stat monitorizate, cu ajustarea corespunzatoare a plafonului pentru fondul de salarii agregat, numai: a) dupa finalizarea privatizarii; sau b) in momentul in care nu mai inregistreaza pierderi sau arierate pentru 3 ani consecutivi.r
C. Reforma sectorului energeticr
21. Dupa cum s-a prevazut in programul nostru, am continuat ajustarea preturilor administrate. Incepand cu data de 10 aprilie 2002 toate preturile la energie electrica la utilizatorul final au fost majorate cu 14%, iar pretul de producator la TERMOELECTRICA a fost majorat la 39 dolari S.U.A./MWh, un nivel care ar asigura recuperarea totala a costurilor (o ajustare oarecum mai redusa in cel de-al doilea caz, fata de cat s-a stabilit initial, a reflectat o estimare revizuita a costurilor de productie realizate in 2001). Pretul de producator la energia termica al societatii TERMOELECTRICA a fost majorat la 20 dolari SUA/Gcal de la 1 iulie 2002, iar pe data de 9 iulie 2002 s-a emis o hotarare a Guvernului pentru cresterea pretului national de referinta la 800.000 lei/Gcal, incepand de la 1 august 2002, ceea ce conduce la un pret de 20 dolari SUA/Gcal, fara TVA. Vom ajusta, de asemenea, trimestrial, preturile la energie electrica si gaze naturale pentru a le mentine constante in dolari SUA (a se vedea tabelul 3).r
22. Vom continua sa implementam politicile de impunere a platilor la utilitati si intreruperea furnizarii catre utilizatorii de energie industriali cu o situatie nesatisfacatoare a platilor. De la 20 aprilie am inceput sa ii deconectam pe cei mai mari 20 de rau-platnici, in cazul fiecareia dintre cele trei companii furnizoare de utilitati (DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD si ELECTRICA), care nu si-au platit facturile restante (preconditie; a se vedea sectiunea VI din MTI). Suma ramasa a arieratelor acestora la data de 31 ianuarie 2002 a fost denominata in euro si reesalonata pe o perioada de maximum 24 de luni. Vom extinde acum aceasta masura la toate celelalte companii – indiferent ca sunt publice, in proces de privatizare sau private.r
23. Am implementat urmatoarele masuri pentru a imbunatati performanta de colectare in sectorul de distributie a energiei termice locale:r
Protocoalele de transfer pentru 16 dintre unitatile producatoare de energie termica ale societatii TERMOELECTRICA la autoritatile locale au fost semnate pana in iunie 2002. Ne asteptam ca autoritatile locale sa urmareasca imbunatatirea eficientei incasarilor si sa gaseasca surse mai eficiente de furnizare a energiei termice. Vom limita, prin urmare, emiterea garantiilor de stat pentru cele 16 unitati la o suma care nu va depasi 120 milioane dolari SUA si care va fi acordata numai pentru furnizarea de combustibili pentru urmatorul sezon de iarna.r
Incepand cu luna mai 2002 cele doua companii distribuitoare de gaze naturale au intrerupt furnizarile catre companiile termice locale cu cele mai slabe situatii in ceea ce priveste efectuarea platilor (a se vedea sectiunea VI din MTI). Vom mentine aceasta politica neschimbata pe perioada derularii programului.r
Deoarece TERMOELECTRICA nu a deconectat in mod uniform companiile termice locale cu cele mai slabe situatii de plati, vom instrui acum conducerea acesteia sa implementeze in mod strict aceasta masura. Garantiile de stat pentru TERMOELECTRICA, acordate in vederea furnizarii de combustibili pe perioada de iarna 2002-2003, nu vor depasi 200 milioane dolari SUA.r
Vom intari in continuare eforturile noastre pentru a finaliza instalarea sistemelor de contorizare.r
Vom continua sa ne bazam pe sistemul de plati prin conturile escrow, sub controlul Ministerului Finantelor Publice, pentru a asigura ca toate colectarile in numerar ale companiilor termice locale sunt depozitate zilnic in conturi. In plus toate subventiile de la bugetul de stat si bugetele locale in sezonul de iarna urmator vor fi platite in intregime si la timp in aceste conturi.r
Pentru imbunatatirea colectarilor de la consumatorii casnici catre furnizorii de utilitati vom amenda Legea nr. 326/2001 pana la mijlocul lunii septembrie 2002, in vederea reducerii termenelor limita la 15 zile in cazul platilor si la 45 de zile in cazul deconectarilor1).r
24. Dupa unele intarzieri suntem in proces de privatizare a celor doua companii distribuitoare de gaze naturale si a celor doua companii de distributie a energiei electrice. Vom semna contractul cu consultantii de privatizare pentru cele doua companii distribuitoare de gaze naturale pana la sfarsitul lunii decembrie 2002, vom aproba strategia de privatizare pana la sfarsitul lunii martie 2003 si vom anunta licitatia de privatizare pana la sfarsitul lunii mai 2003. Dupa o intarziere vom anunta, de asemenea, licitatia de privatizare pentru cele doua companii de distributie a energiei electrice, pana la mijlocul lunii septembrie 2002. Vom instrui consultantul de privatizare sa identifice strategia de privatizare optima, urmand sa se dea prioritate vanzarii pachetului majoritar de actiuni catre investitori strategici.r
D. Privatizarear
25. Privatizarea are o importanta cruciala pentru mentinerea economiei noastre pe calea unei cresteri rapide. Pentru abordarea problemei privind supraindatorarea intreprinderilor de stat programate pentru privatizare, am adoptat o lege care va permite ca arieratele la buget sa fie sterse partial sau in intregime atunci cand compania este efectiv privatizata. Legea prevede, de asemenea, termene procedurale mai scurte. Referitor la criteriile de selectare a castigatorilor licitatiilor de privatizare Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a notificat in luna aprilie consultantii de privatizare sa creasca ponderea pretului de cumparare, oferit de investitor, la cel putin 50%. In plus documentele de licitatie vor indica faptul ca tintele pentru investitii si numarul de personal nu sunt obligatorii. In amendarea Legii nr. 51/1998 (dupa consultari cu personalul Bancii Mondiale si al Fondului), pentru a crea posibilitatea cumparatorilor potentiali sa prezinte sindicatelor planurile de afaceri, anterior finalizarii procesului de vanzare, ne vom asigura ca un acord cu sindicatele nu va constitui o preconditie pentru vanzare.r
26. In urma privatizarii a 5 companii cu mai mult de 1.000 de angajati in perioada ianuarie-iunie 2002, dintre care 3 au fost privatizate ca preconditie, vom privatiza inca 8 astfel de companii pana la sfarsitul lunii septembrie 2002. De asemenea, vom semna contractul cu consultantul pentru privatizarea PETROM pana la mijlocul lunii octombrie 2002 si vom aproba strategia de privatizare pana la sfarsitul lunii decembrie 2002.r
27. Am decis sa privatizam cateva intreprinderi mari producatoare de pierderi, care sunt, de asemenea, responsabile pentru arieratele mari la furnizorii de energie. Pentru a facilita privatizarea lor am redus personalul cu 950 de posturi la 4 societati (NITRAMONIA, TRACTORUL, ROMAN si SIDERURGICA), dintre care 750 ca preconditie.r
Am oferit la vanzare NITRAMONIA in luna martie 2002; licitatia a esuat si a fost relansata in luna iulie. In cazul TRACTORUL am relansat licitatiile pentru unitatile sale in luna iunie 2002, dupa stergerea datoriilor catre bugete, in conformitate cu noua lege, termenele limita de prezentare a ofertelor de cumparare fiind in luna august. La ROMAN am desprins 7 filiale la inceputul lunii iulie si vom lansa licitatiile pentru 3 dintre ele pana la sfarsitul lunii august, pentru cele 4 ramase pana la sfarsitul lunii septembrie si, pentru societatea-mama pana la sfarsitul lunii decembrie.r
In cazul SIDERURGICA vom oferi spre vanzare 4 dintre cele 8 filiale pana la sfarsitul lunii august si celelalte 4 pana la sfarsitul lunii septembrie; compania-mama va fi oferita spre vanzare pana la sfarsitul lunii decembrie.r
Pentru a creste atractivitatea tuturor acestor filiale, daca nu se primesc oferte de cumparare dupa primul anunt, vom reduce imediat numarul de personal inainte de a oferi societatea din nou la vanzare. Daca nu se primesc oferte de cumparare in termen de 180 de zile dupa prima anuntare a licitatiei, vor fi initiate procedurile de lichidare. In ceea ce priveste societatile-mama, daca nu se primesc oferte de cumparare in termen de 180 de zile, vom apela la procedurile de indestulare a creditorilor prin vanzarea activelor.r
28. Vom face toate eforturile in vederea privatizarii rapide a BCR. Dupa semnarea contractului cu noul consultant de privatizare in luna mai (preconditie) si emiterea invitatiei pentru expresiile de interes in luna iunie, vom preselecta investitorii si vom lansa procesul de ofertare pana la 15 septembrie si ne asteptam sa primim oferte ferme de cumparare din partea unor investitori strategici, evidentiate prin „scrisori de garantie bancara de participare la licitatie”, pana la 31 octombrie (obiectiv structural). Progresul in procesul de privatizare a BCR va constitui obiectul unei atentii speciale in contextul celei de-a treia analize. Ne asteptam sa finalizam privatizarea BCR (adica sa semnam contractul cu un investitor strategic) pana la sfarsitul lunii februarie 2003 in loc de pana la sfarsitul lunii decembrie 2002. Solicitam, prin urmare, o modificare a acestui criteriu de performanta structurala.r
29. Vom continua sa implementam programul nostru de lichidare pentru companiile neviabile mai mici, pentru a preveni acumularea de pierderi si a elibera resursele productive. In plus fata de cele 21 de companii deja lichidate sau privatizate din octombrie 2001, APAPS va incepe procedurile de lichidare pentru 20 de astfel de companii, cu active ce depasesc 10 miliarde lei, pana la sfarsitul lunii septembrie, si pentru alte 10, pana la sfarsitul lunii decembrie.r
E. Politica monetara si aspecte bancarer
30. Politica monetara va continua sa fie condusa in cadrul regimului de flotare controlata. Sprijinita de pozitia restrictiva in domeniul fiscal, cvasifiscal si al politicii salariale, Banca Nationala a Romaniei (BNR) isi va adapta politicile in vederea realizarii obiectivului privind inflatia, conditionat de mentinerea viabilitatii externe prin prevenirea aprecierii reale nejustificate. Politica actuala de interventii mai putin frecvente, permitand fluctuatii mai mari ale cursului de schimb, va continua, iar BNR va lua in considerare modificari ale cursului de schimb al leului atat fata de euro, cat si fata de dolarul SUA. Se asteapta ca ratele de dobanda la instrumentele de sterilizare ale BNR sa continue sa scada in mod gradual, in conditiile reducerii inflatiei, ale unei cereri puternice pentru activele denominate in lei si ale excesului de oferta pe piata valutara.r
31. Cresterea rapida a creditului denominat in valuta creeaza riscuri pentru mentinerea unui sector financiar sanatos. Ca o masura de administrare a acestor riscuri, BNR a unificat la 1 aprilie 2002 rezervele minime obligatorii pentru depozitele in lei si in valuta la 22% (de la 25% si, respectiv, 20%), diminuand astfel presiunile la oferta de imprumuturi in valuta. In plus BNR va exercita o supraveghere mai atenta a celor mai activi creditori, pentru a asigura evaluarea lor adecvata privind riscul de credit. Consolidarea provizionarii imprumuturilor (a se vedea mai jos) ar trebui sa ajute la moderarea cresterii creditului. In final BNR va extinde scadenta pasivelor in valuta, care fac obiectul rezervelor obligatorii, de la un an la 2 ani, prin amendarea regulamentului respectiv, pana la 1 august 2002.r
32. Suntem in curs de implementare a planurilor prevazute in MPEF pentru consolidarea cadrului legislativ si de reglementare a sectorului financiar. In urma discutiilor intense cu bancile comerciale privind proiectul de act normativ referitor la provizionarea imprumuturilor, am decis sa ne bazam intr-o mai mare masura pe normele interne ale bancilor, de evaluare a performantelor financiare ale imprumutatilor, cu conditia ca acestea sa fi fost aprobate de BNR. La cererea Asociatiei Romane a Bancilor, valoarea garantiilor imobiliare, ajustate in mod adecvat, va fi dedusa din valoarea imprumutului inainte de provizionare, dar numai in cazul in care platile aferente imprumutului nu sunt intarziate cu mai mult de 90 de zile de la data scadentei si nu s-au initiat actiuni in justitie impotriva imprumutatului. Pentru a obtine sprijinul tuturor partilor afectate, noul regulament va intra in vigoare la 1 ianuarie 2003, 6 luni mai tarziu decat se planificase. Ministerul Finantelor Publice va lua masuri ca provizioanele obligatorii constituite in conformitate cu noile reglementari ale BNR sa fie deductibile din punct de vedere fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2003 (respectivul regulament al BNR, precum si hotararea Guvernului corespunzatoare cu privire la deductibilitatea fiscala a provizioanelor au fost aprobate ca o preconditie).r
33. BNR a adoptat un nou regulament care a introdus principiul „cunoaste-ti clientul”, promovand standarde profe sionale inalte si lupta impotriva spalarii banilor. Regulamentul a incorporat observatiile primite de la bancile comerciale si din partea Departamentului pentru probleme monetare si valutare din cadrul FMI.r
34. Ne angajam sa implementam masurile recomandate in Raportul de evaluare, asupra BNR, privind protejarea resurselor financiare. In conformitate cu acest raport, vom pune la dispozitia Fondului informatii cu privire la imbunatatirea functiei BNR de administrare a rezervelor valutare, pana la sfarsitul anului 2002, si vom prezenta, pe baze trimestriale, reconcilieri intre datele contabile ale BNR si cele raportate la Fond, in cadrul aranjamentului stand-by. Suntem, de asemenea, hotarati sa progresam in implementarea celorlalte masuri mentionate in Raportul de evaluare privind protejarea resurselor financiare.r
F. Aspecte de guvernantar
35. Suntem hotarati sa imbunatatim climatul de afaceri si sa eliminam coruptia. In mod specific, dupa cum s-a convenit cu UE, intentionam sa asiguram independenta operationala a agentiilor anticoruptie, sa asiguram resurse suficiente in acest scop si sa urmarim imbunatatirea coordonarii lor. Vom conduce toate privatizarile intr-o maniera deschisa si transparenta. Achizitiile publice se vor derula in aceeasi maniera, dupa cum s-a prevazut si in ordonanta Guvernului cu privire la procedurile de achizitii publice. De asemenea, vom analiza legislatia existenta, in vederea consolidarii dreptului de a face apel impotriva adjudecarii contractelor publice. Totodata ne vom intensifica eforturile de a urmari in justitie persoane implicate in afaceri pagubitoare, inclusiv Fondul National de Investitii, Banca Romana de Scont si alte cazuri recente.r
r
Preconditii, criterii de performanta structurala si obiective structurale tStadiur
tttttttr
Preconditiir
Adoptarea urmatoarelor masuri privind veniturile:r
(i) amendarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 186/2001, in sensul eliminarii reducerii accizei pentru producatorii de tigari care folosesc tutun din productia interna tFinalizatr
(ii) cresterea accizelor pentru benzina si produse alcoolice si a accizei specifice la bere de la 1 mai 2002 (paragraful 10); si tFinalizatr
(iii) aprobarea noilor legi privind regimul TVA si impozitul pe profit, in conformitate cu paragraful 11 tFinalizatr
Emiterea unei hotarari a Guvernului cu privire la tintele trimestriale obligatorii pentru fondul de salarii si reducerile de personal la cele 82 de societatir
monitorizate, in conformitate cu paragraful 17 tFinalizatr
Implementarea a 4.200 de concedieri (nu externalizari) la societatile din coordonarea MIR si a 750 de concedieri la societatile din coordonarea APAPS, dupa cum se prevede in paragrafele 17 si 27 tFinalizatr
Deconectarea de la furnizarea de energie a utilizatorilor industriali cu cele mai slabe performante de plata catre furnizorii de utilitati, asa cum se prevede in paragraful 22 Finalizatr
Finalizarea privatizarii a 3 societati cu mai mult de 1.000 de salariati dupa 1 februarie 2002, conform paragrafului 26 tFinalizatr
Selectarea consultantului de privatizare pentru BCR, conform paragrafului 28 tFinalizatr
Semnarea protocoalelor privind transferul a cel putin 7 dintre unitatile producatoare de energie termica de la TERMOELECTRICA la autoritatile locale, conform paragrafului 23 Finalizatr
Aprobarea de catre BNR a regulamentului privind provizioanele bancare si de catre Guvern a unei hotarari asupra regimului de impozitare a acestor provizioane, dupa cum este prevazut in legea impozitului pe profit, in conformitate cu paragraful 32 tFinalizatr
Emiterea de ordine ministeriale privind blocarea unei sume echivalente cu 4% din tinta privind fondul de salarii pentru trimestrul III 2002, pentru companiile monitorizate de respectivele ministere, in conformitate cu paragraful 18 tFinalizatr
Criterii de performanta structuralar
Anuntarea invitatiei pentru prezentarea expresiilor de interes cu privire la BCR pana la sfarsitul lunii februarie 2002, in conformitate cu paragraful 28 tNeindeplinit; finalizare amanata in iunie 2002r
Finalizarea privatizarii BCR pana la sfarsitul lunii februarie 2003, asa cum se prezinta in paragraful 28r
Ajustarea preturilor in sectorul energetic, in concordanta cu tabelul 3 atasat tPermanentr
Aprobarea bugetelor pe anul 2002 ale societatilor de stat supuse monitorizarii, pana la sfarsitul anului 2001 tNeindeplinit; finalizare amanata in ianuarie 2002r
Aprobarea bugetelor pe anul 2003 ale societatilor de stat supuse monitorizarii, pana la sfarsitul anului 2002, in concordanta cu hotararea Guvernului asupra plafoanelor trimestriale pentru fondurile de salarii si numarul de personal, in conformitate cu paragraful 20r
Obiective structuraler
Emiterea de catre APAPS pana la sfarsitul lunii aprilie 2002 a unei notificari catre consultantii de privatizare pentru a creste ponderea pretului de cumparare oferit de investitor la cel putin 50%, in conformitate cu paragraful 25 tFinalizatr
In plus fata de cele 5 mari societati privatizate in perioada ianuarie-iunie 2002, privatizarea a inca 8 astfel de companii pana la sfarsitul lunii septembrie 2002, dupa cum se arata in paragraful 26r
Modificarea Legii nr. 326/2001, in vederea:r
a) scoaterii distributiei de energie electrica si gaze naturale de sub autoritatea administratiilor locale; si tFinalizatr
b) reducerii, pana la mijlocul lunii septembrie 2002, a termenelor statutorii la 15 zile pentru plati si la 45 de zile pentru deconectari, dupa cum se arata in paragraful 23r
Anuntarea unei licitatii pentru privatizarea a doua societati distribuitoare de energie electrica, pana la mijlocul lunii septembrie 2002, in conformitate cu paragraful 24r
Semnarea contractului cu un consultant de privatizare pentru PETROM, pana la mijlocul lunii octombrie 2002r
Transferul altor 9 unitati producatoare de energie termica de la TERMOELECTRICA la autoritatile locale, pana la sfarsitul lunii iunie 2002 tFinalizatr
Nici o unitate transferata nu ar trebui sa mai primeasca combustibili pe cheltuiala societatii TERMOELECTRICA tPermanentr
Intrarea in vigoare pana la 1 ianuarie 2003 a noilor regulamente cu privire la clasificarea si provizionarea imprumuturilor, in conformitate cu paragraful 32r
Abtinerea de la acordarea de scutiri fiscale sau de alte noi facilitati fiscale distorsionante si intreruperea celor care expira, in conformitate cu paragraful 11 tPermanentr
Primirea de oferte ferme de la investitori strategici pentru BCR, pana la sfarsitul lunii octombrie, in concordanta cu paragraful 28r
r
Anexa Nr. 1.2r
la anexa nr. 1r
r
Memorandumul tehnic de intelegere din 12 august 2002 pentru aranjamentul stand-byr
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romanieir
II. tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Bancii Nationale a Romanieir
III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidatr
IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al intreprinderilor de stat monitorizate si aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale intreprinderilor de stat monitorizater
V. tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele intreprinderilor de stat monitorizate catre bugetul general consolidatr
VI. Limite minime privind ratele de incasari agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD si TERMOELECTRICAr
VII. Plafoane pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci la bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate intreprinderilorr
VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externer
IX. tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medier
X. tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetarar
XI. tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totala a sectorului bancar catre intreprinderile de statr
r
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romanieir
Activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) sunt definite ca diferenta intre baza monetara medie (asa cum este definita in sectiunea IX) si media activelor externe nete (asa cum sunt definite in sectiunea II pentru luna indicata, excluzand ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate in valuta), ambele exprimate in moneda nationala. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite in lei, in scopul calcularii activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar SUA, stabilite in consultari cu personalul Fondului Monetar International, denumit in continuare Fondul sau FMI. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite in sectiunea II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile BNR, furnizate saptamanal Fondului de catre BNR. Nivelul activelor interne nete medii in luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei.r
Plafonul pentru activele interne nete medii ale BNR va fi ajustat in urmatoarele conditii:r
1. in sensul reducerii (cresterii) in mod proportional, pentru fractiunea din luna in care finantarea externa bruta depaseste (se reduce fata de) nivelurile programate, specificate in sectiunea II;r
2. pentru orice modificare in rezervele minime obligatorii, asa cum se prezinta in sectiunea IX. Inainte de a efectua orice astfel de modificare, BNR se va consulta cu personalul FMI;r
3. in sensul cresterii (reducerii), in mod proportional, cu echivalentul in lei al scaderii (cresterii) stocului de certificate de trezorerie denominate in valuta (cumulat de la sfarsitul lunii septembrie 2001);r
4. in sensul reducerii, in mod proportional, cu echivalentul in lei al cresterii veniturilor in valuta, obtinute din privatizari mari (pret de vanzare de peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfarsitul lunii decembrie 2001);r
5. in sensul reducerii, cu scaderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecarei banci.r
II. tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Bancii Nationale a Romanieir
Activele externe nete ale BNR reprezinta diferenta dintre activele de rezerva si pasivele externe. Pentru scopurile programului activele de rezerva sunt definite ca aurul monetar, disponibilitatile de DST, orice pozitie de rezerva la FMI si disponibilitatile de valuta ale BNR in monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele BNR la bancile comerciale, orice active in monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward si metalele pretioase, altele decat aurul. Aurul monetar va fi evaluat la pretul contabil de 280,4 dolari SUA pe uncie, iar disponibilitatile DST la 1,355109 dolari SUA pe DST. Stocurile de active externe nete sunt masurate in ultima zi lucratoare a lunii respective.r
Pentru scopurile programului pasivele externe sunt definite ca imprumut, depozit, operatiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul BNR folosit drept garantie) si pasive forward ale BNR in monede convertibile, inclusiv depozitele in valuta la BNR ale bancilor comerciale rezidente; cumparari de la FMI; imprumuturi de pe pietele internationale de capital; creditele „punte” de la Banca pentru Reglementari Internationale (BRI), banci straine, guverne straine sau alte institutii financiare, indiferent de scadenta lor. Toate activele si pasivele denominate in valute convertibile, altele decat dolarul SUA, vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzatoare fata de dolarul SUA din 31 decembrie 1999. Toate modificarile cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum si detaliile despre operatiunile privind vanzari, cumparari sau operatiunile swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate expertilor FMI.r
Activele externe nete ale BNR vor fi ajustate:r
(i) in sensul cresterii/scaderii cu 100% din depasirea/reducerea finantarii externe brute1) fata de nivelurile programate (pe baza cumulata incepand cu sfarsitul lunii septembrie 2001):r
– decembrie 2001: 248 milioane dolari SUA;r
– martie 2002: 248 milioane dolari SUA; r
– iunie 2002: 953 milioane dolari SUA;r
– septembrie 2002: 953 milioane dolari SUA;r
– decembrie 2002: 953 milioane dolari SUA;r
r
(ii) prin modificarea in stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finantelor Publice, denominate in valuta, inclusiv cele emise pentru restructurare bancara (pe baza cumulata de la sfarsitul lunii septembrie 2001). Stocul ramas la 30 septembrie 2001 a fost de 423,7 milioane dolari SUA, evaluat la cursurile de schimb ale programului;r
(iii) in sensul cresterii, cu suma veniturilor in valuta obtinute din privatizari mari (pret de vanzare peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfarsitul lunii decembrie 2001).r
Activele externe nete vor fi monitorizate pe baza de date operationale zilnice, pana la sfarsitul lunii martie 2002, dupa care se vor utiliza date din situatia monetara. Datele zilnice vor fi inca utilizate pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de BNR. La 30 septembrie 2001 activele externe nete au fost 3.311 milioane dolari SUA.r
III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidatr
Bugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autoritatilor locale, fondurile de asigurari sociale1); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, „Autoritatea pentru privatizare” (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii romanesti, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finantelor Publice sau de alte ministere si agentii din afara cadrului bugetar; alte operatiuni extrabugetare ale ministerelor, finantate prin imprumuturi externe, si fondurile de contrapartida create din incasarile din imprumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derularii programului in scopul realizarii de operatiuni de natura fiscala, asa cum se defineste in Manualul pentru statistica finantelor publice al FMI, vor fi incorporate in definitia bugetului general consolidat.r
In cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile si cheltuielile, furnizate de Ministerul Finantelor Publice, si, de asemenea, pe baza datelor „inregistrate sub linie”, ceea ce reprezinta suma finantarii externe si interne a bugetului, ca si veniturile din privatizare obtinute de toate entitatile bugetului general consolidat si venituri din recuperarea activelor bancare de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Vor fi intreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de „sub” si de „deasupra liniei”. Totusi, daca aceste eforturi nu se vor concretiza in eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.r
Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar catre bugetul general consolidat este definita ca totalitatea creantelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totala a depozitelor bugetului general consolidat detinute in sistemul bancar. Soldul creditului in valuta catre buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit in dolari SUA la cursul de schimb valabil la sfarsitul lunii decembrie 1999 si din dolari SUA in lei, la cursurile de schimb determinate prin consultari cu Fondul. Valoarea creditului in valuta nou-acordat in anii 2001 si 2002 va fi evaluata la cursurile valutare specificate prin consultari cu personalul Fondului. Imprumuturile guvernamentale catre banci, la o rata de dobanda mai mica decat rata de referinta a BNR, pentru a finanta subimprumuturile agentilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenita a conturilor care urmeaza sa fie tratate ca depozite guvernamentale in scopurile programului este prezentata in Aide memoire-ul FAD (Departamentul de afaceri fiscale) „Romania: masurarea deficitului fiscal”, partea a II-a, anexa 11, din februarie 1994.r
In scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat in anul 2002 vor fi ajustate in sensul reducerii cu diferenta fata de tinta a sumelor trimestriale cumulate, obtinute din privatizare, la bugetul general consolidat. Incasarile din privatizare, exprimate in valuta, vor fi convertite in dolari SUA la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari SUA in lei, la cursurile valutare specificate prin consultari cu personalul Fondului. Limita minima prevazuta pentru aceste sume se prezinta astfel:r
r
tLimita tRealizat (miliarde lei)r
r
Sume din privatizare trimestriale, cumulate la bugetul general consolidat in anul 2002:r
31 martie 2002 (tinta minima) tttt1.000 t856,7r
30 iunie 2002 (tinta minima) ttttt2.000 t1.901,5r
30 septembrie 2002 (tinta minima) tttt3.000r
31 decembrie 2002 (tinta minima) tttt4.000r
r
Ca o masura asiguratorie in vederea incadrarii in tinta de deficit de 43.200 miliarde lei in anul 2002, ordonanta Guvernului pentru prima rectificare bugetara pe anul 2002 va include o prevedere potrivit careia se vor bloca cheltuieli ale Fondului special al drumurilor publice, in suma de 2 mii miliarde lei. Cheltuielile blocate pot fi eliberate cel mai devreme la 1 noiembrie 2002, cu conditia ca tinta de venituri stabilita pentru sfarsitul lunii septembrie 2002 sa fi fost indeplinita. tinta de venituri se refera la estimarea veniturilor totale cumulate, convenite intre Ministerul Finantelor Publice si personalul Fondului pentru bugetul general consolidat, pentru primele 3 trimestre ale anului 2001 (a se vedea mai jos):r
r
ttinta de venituritt tRealizatr
tconvenite tttt(miliarde lei)r
r
Bugetul general consolidat (venituri cumulate totale, inclusiv granturi):r
30 iunie 2002 (realizat) ttt205.695r
31 iulie 2002 r
(tinta de venituri indicativa)tt t245.766r
31 august 2002 r
(tinta de venituri indicativa) ttt285.914r
30 septembrie 2002 r
(tinta de venituri indicativa) ttt328.037r
r
IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al intreprinderilor de stat monitorizate si aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale intreprinderilor de stat monitorizater
A. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al intreprinderilor de stat monitorizater
Lista celor 82 de intreprinderi de stat ale caror salarii urmeaza sa fie monitorizate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 este mentionata in Hotararea Guvernului nr. 866/2001. Fondul de salarii pentru acest grup de intreprinderi de stat a fost ajustat corespunzator reducerii numarului de intreprinderi de la 86 in anul 2001.r
Fondul de salarii va fi ajustat dupa cum urmeaza:r
(i) in sensul scaderii, cu suma economiilor datorate „externalizarii” (definita ca desprindere a unei unitati sau transferul acesteia la o alta entitate) care depaseste 400 miliarde lei (un procent din tinta pe 2001 a fondului de salarii aferent celor 82 de intreprinderi, distribuit proportional la nivelul celor 4 trimestre ale anului 2002). In fiecare luna economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs intre numarul de salariati externalizati pana la momentul respectiv si salariul mediu la nivelul companiei;r
(ii) in sensul scaderii, daca o societate se privatizeaza, cu fondul de salarii prevazut in bugetul respectivei companii;r
(iii) in sensul scaderii, daca o companie este exclusa din lista, ca urmare a faptului ca nu a inregistrat pierderi sau arierate 3 ani consecutivi, cu fondul de salarii prevazut in bugetul companiei excluse.r
Fondurile de salarii vor fi masurate lunar pe baza cumulata la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale isi va asuma responsabilitatea colectarii datelor de la diferite ministere (regii autonome si companii nationale) si Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) (societati comerciale) si va raporta lunar la FMI nivelul fondurilor de salarii si numarul de salariati pentru fiecare dintre intreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister si pentru totalul general). Reducerea de personal rezultata din toate formele de externalizare va fi raportata in coloana „externalizari” a respectivelor tabele, cu o nota de subsol, daca este necesar.r
B. Aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale intreprinderilor de stat monitorizater
Criteriul de performanta structurala cu privire la aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2003 ale intreprinderilor de stat monitorizate (a se vedea paragraful 20 al MSPEF si tabelul 2) se refera la grupul societatilor prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, care continua sa fie societati de stat la 15 decembrie 2002.r
V. tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele intreprinderilor de stat monitorizate catre bugetul general consolidatr
Plafonul se aplica stocului ramas de arierate aferente grupului celor 82 de intreprinderi de stat care urmeaza sa fie monitorizate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 si Hotararii Guvernului nr. 866/2001. In cadrul ordonantei mentionate arieratele sunt definite ca sume datorate care au depasit data scadentei, mentionata explicit in contracte, sau, daca asemenea data explicita nu exista, 30 de zile dupa furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea urmatoarele subcategorii: catre bugetul de stat, catre bugetul asigurarilor sociale de stat, catre bugetele locale, catre fondurile speciale si catre alti creditori. Arieratele catre bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectand arieratele, exclusiv penalitatile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reesalonate/anulate suma reesalonata/anulata (inclusiv penalitatile) nu va fi considerata drept reducere de arierate si trebuie sa fie raportata. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creantele fiecareia dintre companiile monitorizate, asa cum se raporteaza conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001. Pentru modificarile intervenite in lista societatilor monitorizate tintele vor fi ajustate, in sensul scaderii/cresterii, cu suma arieratelor societatilor eliminate/adaugate din/in lista. Informatiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar de Ministerul Finantelor Publice catre FMI. Stocul arieratelor la sfarsitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei.r
VI. Limite minime privind ratele de incasari agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD si TERMOELECTRICAr
Se vor stabili limite minime pentru ratele de incasari cumulate ale urmatoarelor companii: rata combinata (criteriu de performanta) pentru DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD (tinte indicative pentru ratele de incasare ale fiecarei companii); rata combinata pentru incasarile TERMOELECTRICA (inclusiv unitatile de productie transferate la autoritatile locale) (criteriu de performanta), atat pentru energie termica, cat si pentru energie electrica (tinte indicative pentru ratele de incasare separate); rata de incasare pentru ELECTRICA (tinta indicativa) si rata de incasari agregata pentru unitatile de productie ale societatii TERMOELECTRICA, ce au fost transferate la autoritatile locale (tinta indicativa). Limitele minime si rezultatele efective de la sfarsitul lunilor septembrie, decembrie 2001 si martie 2002 sunt masurate utilizand ratele de incasari cumulate, definite ca raport intre incasari si valorile facturate, masurate de la inceputul anului pana la data specificata. Pentru datele test ramase, limitele pentru ratele de incasari sunt definite dupa cum urmeaza:r
