Prevederile Ordonanţei de urgenţă privind digitalizarea raporturilor de muncă vin în contradicție cu hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, susține Blocul Național Sindical, care cere retragerea proiectului de act normativ de pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind digitalizarea raporturilor de muncă, aflat vineri pe ordinea de zi a Guvernului, fragilizează salariatul în raportul de muncă, favorizează munca la gri şi efectuarea de ore suplimentare neraportate, susţine Blocul Naţional Sindical (BNS), într-un comunicat publicat vineri.
„Atragem încă o dată atenţia că modul în care este elaborat şi propus spre adoptare acest proiect de ordonanţă, pe de o parte, include riscuri suplimentare care fragilizează salariatul în raportul de muncă, limitează capacitatea de control a Inspecţiei Muncii favorizând munca la gri sau efectuarea de ore suplimentare neraportate şi, nu în ultimul rând, încalcă în mod direct decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, spune BNS.
”O recomandare pentru angajatori, nu o obligație”
Blocul Naţional Sindical solicită Executivului să retragă de pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri proiectul de ordonanţă de urgenţă privind digitalizarea raporturilor de muncă şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care aduce modificări de substanţă Codului Muncii, dar şi legislaţiei conexe în domeniul muncii.
Organizaţia sindicală atrage atenţia că utilizarea semnăturii electronice în ceea ce priveşte relaţia cu angajatul presupune anumite costuri, iar textul ordonanţei de urgenţă nu obligă angajatorul să suporte aceste costuri.
„BNS a propus includerea în chiar textul ordonanţei în mod explicit a faptului că toate costurile legate de semnătura electronică să fie suportate de angajator şi nu de angajat.
Textul ordonanţei a preluat această solicitare, dar a reglementat-o doar cu titlu de recomandare pentru angajatori, fiind o simplă posibilitate şi nu o obligaţie.
BNS a solicitat ca semnătura electronică să poată fi utilizată exclusiv în cazul documentelor de comunicare între angajator şi instituţiile statului sau în cazul actelor bilaterale încheiate între angajat şi angajator (contractul de muncă, actul adiţional etc.), cu excluderea posibilităţii de a utiliza semnătura electronică în cazul actelor unilaterale ce ţin de relaţia de muncă (ex: suspendarea unilaterală a contractului de muncă de către angajator, sancţionarea salariatului, încetarea unilaterală a contractului de muncă, modificarea unilaterală a contractului etc).
”Riscul de a se dezvolta fenomenul de muncă la gri”
Guvernul a făcut în textul proiectului de ordonanţă doar o normă de trimitere către un HG ce va fi publicat în următoarele 45 de zile în care se vor detalia actele în care poate fi folosită semnătura electronică. BNS îşi menţine aceeaşi recomandare în ce priveşte textul viitorului HG”, se menţionează în comunicatul BNS.
În ceea ce priveşte reglementarea activităţii în telemuncă, Blocul Naţional Sindical subliniază că eliminarea din textul ordonanţei de urgenţă a prevederilor privind locul în care telesalariaţii îşi pot desfăşura activitatea afectează capacitatea de control a Inspecţiei Muncii.
„Considerăm că, prin eliminarea dispoziţiilor explicite cu privire la locul sau locurile de muncă în care telesalariaţii îşi pot desfăşura activitatea, se fragilizează capacitatea de control a Inspecţiei Muncii în ce priveşte încălcarea sau abuzurile angajatorilor în respectarea activităţii în telemuncă.
Atragem atenţia cu precădere asupra riscului de a se dezvolta fenomenul de muncă la gri şi cu precădere de a se efectua ore suplimentare în regim de telemuncă neraportate şi neplătite, eventual şi peste limitele impuse de legislaţia muncii. Avem informaţii care arată că acest fenomen deja există şi tinde să ia amploare.
”Întărirea rolulului Inspecţiei Muncii”
O astfel de modificare legislativă ar trebui cel puţin dublată de o reglementare care să întărească rolul Inspecţiei Muncii şi să asigure adaptarea instituţiei la acest tip nou de relaţie de muncă. Ori, ceea ce constatăm, este că paşii se fac în sensul slăbirii rolului Inspecţiei Muncii şi nu către întărirea forţei de reacţie şi control a acestei instituţii”, se menţionează în comunicatul BNS.
De asemenea, Blocul Naţional Sindical notează că proiectul de ordonanţă introduce obligaţii şi sintagme cu caracter mult prea general, cum ar fi obligaţia salariatului de a respecta secretul profesional şi de a asigura confidenţialitatea informaţiilor şi documentelor utilizate în timpul muncii la domiciliu.
„Am atras atenţia că o reglementare de această manieră este mult prea largă şi evazivă. O astfel de obligaţie poate impune costuri privind sistemele de siguranţă care trebuie să fie suportate de angajator şi nu de angajat. De asemenea, am solicitat şi nu s-a avut în vedere ca aceste categorii de informaţii să fie identificate în mod explicit şi în scris ca având acest caracter de secret profesional sau caracter confidenţial de către angajator”, potrivit comunicatului BNS.
”Prevedere ce contravine hotărârilor Curţii de Justiţie a UE”
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte deplasarea la locul de muncă şi de la locul de muncă, adică referitor la accidentul de traseu, organizaţia sindicală arată că textul proiectului de ordonanţă elimină accidentul de traseu din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.
„O astfel de prevedere contravine hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care s-a pronunţat explicit în sensul în care accidentul de traseu este un accident de muncă.
Modificarea textului de lege înseamnă că accidentul de traseu nu va mai fi considerat accident de muncă, însemnând implicit că înlătură orice responsabilitate a angajatorului în legătură cu deplasarea salariatului în afara locului de muncă. Mai mult înlătură orice răspundere a angajatorului în cazul telemuncii, prin corelaţie cu modificarea prin care se elimină din conţinutul contractului de telemuncă referirea la locul muncii”, mai spune BNS.
Organizaţia sindicală solicită Guvernului să amâne aprobarea acestui proiect de ordonanţă şi să reia procesul de consultare în vederea soluţionării aspectelor semnalate.
„Facem apel către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale să reia consultările cu partenerii sociali pe textul acestui proiect, astfel încât să se evite precarizarea relaţiilor de muncă, în special în această perioadă”, afirmă Blocul Naţional Sindical.