In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei, precum si ale art. 1 lit. C pct. 26 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:
Art. 1. – Se aproba Aranjamentul stand-by dintre Guvernul Romaniei si Fondul Monetar International, in valoare de 400 milioane DST, acordat la 5 august 1999, si Memorandumul Guvernului Romaniei privind politicile economice, convenit cu Fondul Monetar International.
Art. 2. – Echivalentul in lei al sumei de 400 milioane DST se acopera de Banca Nationala a Romaniei si se vireaza, pe masura primirii transelor de credit, in contul Fondului Monetar International, deschis la Banca Nationala a Romaniei.
Art. 3. – Rambursarea creditului prevazut la art. 1, plata dobanzilor si a comisioanelor aferente, precum si diferentele in lei rezultate din regularizari se suporta de Banca Nationala a Romaniei.
Art. 4. – Se autorizeaza Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei, sa introduca, de comun acord cu Fondul Monetar International, amendamente la textul Aranjamentului stand-by, care privesc detaliile acestuia si nu sunt de natura sa sporeasca obligatiile financiare ale Romaniei fata de Fondul Monetar International.

Aranjament stand-by*)
Anexate la prezentul**) se afla o scrisoare a ministrului finantelor si a guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, din data de 26 iulie 1999 (scrisoarea), cu un memorandum privind politicile economice (Memorandumul), anexat, precum si o scrisoare, din data de 5 august 1999, a ministrului finantelor al Romaniei, care solicita un aranjament stand-by din partea Fondului Monetar International, si care stabilesc:
a) obiectivele, politicile si masurile pe care autoritatile din Romania intentioneaza sa le adopte pe perioada acestui aranjament stand-by;
b) intelegerile dintre Romania si Fond privind analizele care vor fi efectuate asupra progresului inregistrat in realizarea obiectivelor programului si al politicilor si masurilor pe care autoritatile din Romania le vor adopta pe perioada aranjamentului stand-by.
Pentru a sprijini aceste obiective si politici, Fondul Monetar International acorda acest aranjament stand-by in conformitate cu urmatoarele prevederi:
1. Pana la 31 martie 2000, Romania va avea dreptul sa efectueze cumparari de la Fond intr-o suma echivalenta cu 400 milioane DST, cu respectarea paragrafelor 2, 3, 4 si 5 de mai jos, fara o analiza ulterioara din partea Fondului.
2. a) Cumpararile efectuate in cadrul acestui aranjament stand-by nu vor depasi, fara acordul Fondului, echivalentul a 53 milioane DST pana la 15 septembrie 1999, echivalentul a 200 milioane DST pana la 15 decembrie 1999 si echivalentul a 300 milioane DST pana la 15 februarie 2000.
b) Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica unei cumparari supuse rascumpararii peste cota de 25%, efectuata in cadrul acestui aranjament stand-by, care nu va spori disponibilitatile Fondului exprimate in moneda nationala a Romaniei.
3. Romania nu va efectua cumparari supuse rascumpararii in cadrul acestui aranjament de credit stand-by, care sa sporeasca disponibilitatile Fondului in moneda nationala a Romaniei peste cota de 25%:
a) pe parcursul oricarei perioade in care datele de la sfarsitul perioadei precedente arata ca:
    (i) plafonul pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romaniei; sau
    (ii) nivelul minim al activelor externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei; sau
    (iii) plafonul pentru creditul net al sistemului bancar catre bugetul general consolidat; sau
    (iv) plafoanele pentru fondurile cumulate de salarii ale sectorului bugetar, regiilor autonome, companiilor nationale si aleintreprinderilor cu cele mai mari pierderi; sau,
    (v) limita pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci de catre bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale pentru imprumuturile bancare acordate intreprinderilor; sau
    (vi) plafonul privind contractarea sau garantarea; de catre Guvern a datoriei externe neconcesionale cu scadenta mai mare de un an; sau
    (vii) plafonul privind contractarea sau garantarea de catre Guvern a datoriei externe neconcesionale cu scadenta de peste un an pana la 3 ani inclusiv; sau
    (viii) plafonul privind contractarea sau garantarea de catre Guvern a datoriei externe pe termen scurt; sau
    (ix) plafonul privind arieratele interne la CONEL, ROMGAZ si PETROM; sau
    (x) limita minima privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ si PETROM catre bugetul general consolidat,
specificate la paragraful 41 din Memorandum si in anexa B la acesta, nu a fost respectat(a); sau
b) daca, oricand pe perioada aranjamentului stand by, Romania acumuleaza orice alte noi arierate externe fata de creditorii oficiali; sau
c) dupa 14 septembrie 1999, 14 decembrie 1999 si 14 februarie 2000, pana cand se finalizeaza analizele descrise in paragraful 43 din Memorandum; sau
d) daca, oricand pe perioada aranjamentului stand-by, Romania:
    (i) impune sau intensifica restrictiile privind efectuarea platilor si transferurilor pentru tranzactiile internationale curente; sau
    (ii) introduce sau modifica practici valutare multiple; sau
    (iii) incheie acorduri de plati bilaterale care sunt incompatibile cu art. VIII; sau
    (iv) impune sau intensifica restrictii la import pentru motive de balanta de plati,
numai daca conditiile stabilite in paragraful 3 a) nu sunt aplicabile cumpararilor efectuate la sau inainte de 15 august 1999.
In cazul in care Romania este impiedicata sa faca cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by, datorita acestui paragraf, cumpararile vor fi reluate numai dupa ce a avut loc o consultare intre Fond si Romania si daca s-a ajuns la o intelegere a circumstantelor in care cumpararile pot fi reluate.
4. Romania nu va efectua cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by pe parcursul oricarei perioade in care Romania are obligatii financiare restante catre Fond sau esueaza in efectuarea unei rascumparari asteptate: a) in cazul unei cumparari neconforme cu prevederile Deciziei nr. 7.842-(84/165) din Ghidul privind actiunile de corectare; b) in cazul unei cumparari destinate sustinerii operatiunilor de reducere a datoriei si a serviciului datoriei, conform Deciziei nr. 9.331-(89/167) asa cum a fost amendata; c) in conformitate cu subparagraful 16 (a) sau cu subparagraful 33 (a) din Decizia nr. 8.955-(88/126), asa cum a fost amendata, privind facilitatile de finantare contingente si compensatorii; sau d) in conformitate cu sectiunea 2, paragraful (f) din Ghidul referitor la sprijinul Fondului pentru constituirea fondurilor de stabilizare monetara.
5. Dreptul Romaniei de a se angaja in tranzactii acoperite de acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai in ceea ce priveste cererile primite de catre Fond dupa: a) declararea oficiala a neeligibilitatii; sau b) decizia Consiliului executiv de a suspenda tranzactiile fie in general, fie in vederea luarii in considerare a unei propuneri facute de un director executiv sau de directorul general pentru suspendarea sau limitarea oficiala a eligibilitatii Romaniei. Cand este data notificarea neeligibilitatii oficiale sau a deciziei de luare in considerare a propunerii, in conformitate cu acest paragraf, cumpararile in cadrul acestui aranjament stand-by vor fi reluate numai dupa consultari intre Fond si Romania si dupa ce se ajunge la o intelegere cu privire la circumstantele in care astfel de cumparari pot fi reluate.
6. Cumpararile in cadrul acestui aranjament stand-by vor fi efectuate in monedele altor membri, selectate in concordanta cu politicile si procedurile Fondului, cu exceptia cazului in care, la cererea Romaniei, Fondul este de acord sa furnizeze DST la momentul cumpararii.r
7. Romania va plati un cost pentru acest aranjament stand-by in conformitate cu deciziile Fondului.r
8. a) Romania va rascumpara suma in moneda sa, care rezulta dintr-o cumparare in cadrul acestui aranjament stand-by, in conformitate cu prevederile Statutului si cu deciziile Fondului, inclusiv cu cele referitoare la rascumpararile efectuate pentru imbunatatirea balantei de plati si a pozitiei rezervei valutare ale Romaniei.r
b) Orice diminuare a sumei in moneda Romaniei, detinuta de catre Fond, va reduce sumele supuse rascumpararii prevazute in acest paragraf, in conformitate cu principiile aplicate de Fond pentru acest scop la momentul reducerii.r
9. Pe perioada aranjamentului stand-by Romania va ramane in stransa consultare cu Fondul. Aceste consultari pot include corespondenta si vizite ale oficialilor Fondului in Romania sau ale reprezentantilor Romaniei la Fond. Romania va furniza Fondului, prin rapoarte la intervale sau date solicitate de Fond, informatiile pe care Fondul le solicita in legatura cu progresul realizat de Romania in atingerea obiectivelor si politicilor stabilite in scrisoare si in Memorandum.r
10. In conformitate cu al doilea paragraf al scrisorii, Romania va consulta Fondul in ceea ce priveste adoptarea oricarei masuri ce poate fi necesara, la initiativa Guvernului sau oricand directorul general solicita consultarea din cauza nerespectarii oricaruia dintre criteriile mentionate in paragraful 3 de mai sus sau cand directorul general considera ca este necesara o consultare asupra programului. In plus, dupa incheierea perioadei aranjamentului, atata timp cat Romania are cumparari restante in transele superioare de credit, Guvernul va avea consultari periodice cu Fondul, la initiativa Guvernului sau la cererea directorului general, referitor la politicile Romaniei privind balanta de plati.r
r
Domnului Michel Camdessus,r
Director generalr
Fondul Monetar Internationalr
Washington DC 20431 t26 iulie 1999r
r
Stimate domnule Camdessus,r
r
Romania se confrunta cu o situatie economica foarte dificila, asa cum o arata dezechilibrul mare extern, declinul productiei si investitiilor, precum si slabiciunile structurale ale sectorului bancar si al intreprinderilor. De aceea, de-a lungul ultimelor cateva luni, in cooperare cu F.M.I. si Banca Mondiala, am formulat si am inceput sa implementam un program cuprinzator de stabilizare si reforma, menit sa micsoreze deficitul contului curent extern, astfel incat sa se recastige increderea pietei, sa se reduca inflatia si sa se puna bazele unei redresari economice sustenabile. Programul nostru pentru realizarea acestui obiectiv dublu, de stabilizare si reforma, este descris in detaliu in Memorandumul Guvernului Romaniei privind politicile economice, anexat la aceasta scrisoare. Pentru sprijinirea acestui program, solicitam prin prezenta, in numele Guvernului Romaniei, un aranjament stand-by in valoare de 400 milioane DST, cu data expirarii pe 31 martie 2000.r
Suntem incredintati ca politicile si masurile descrise in Memorandumul anexat sunt suficiente pentru a realiza obiectivele programului, dar suntem gata sa luam masuri suplimentare si sa cautam noi intelegeri cu Fondul, daca va fi necesar, pentru a tine programul in parametri. Guvernul Romaniei va ramane in stransa consultare cu Fondul, in conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultari, si va furniza Fondului toate informatiile solicitate de acesta pentru a evalua implementarea programului. Recunoastem in aceasta privinta ca datele statistice economice corecte si furnizate la timp sunt esentiale pentru analiza politica si pentru monitorizarea realizarilor in cadrul programului si de aceea vom acorda prioritate maxima elaborarii acestor statistici. Programul va fi analizat de Fond pana la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999 si 15 februarie 2000. In timpul primei analize dintre acestea se va conveni cu privire la bugetul rectificat pentru anul 1999, iar cea de-a doua analiza va constitui un prilej pentru a ajunge la intelegeri privind proiectul bugetului pentru anul 2000.r
Ai dumneavoastra sinceri,r
r
r
MEMORANDUMUL GUVERNULUI ROMANIEIr
privind politicile economicer
I. Introducerer
1. Acest memorandum stabileste obiectivele si politicile economice ale Guvernului Romaniei pentru anul 1999. Programul economic descris mai jos este cuprinzator ca domenii si include politicile pentru solutionarea atat a dezechilibrelor macroeconomice acute, cat si a problemelor structurale din sectorul intreprinderilor si cel bancar.r
II. Cadrul generalr
2. Performanta economica a Romaniei din anii 90 a fost dezamagitoare, dupa cum arata cresterea sa economica negativa din ultimii ani si persistenta unor dezechilibre externe mari. Deficitele fiscale mari si slabiciunile structurale nesolutionate din sectorul intreprinderilor si cel bancar stau la baza acestor probleme.r
3. Produsul intern brut (P.I.B.) real a continuat sa scada in 1998 – cu un procent estimat de 7,3% fata de 6,9% in 1997 – si o productie industriala inregistrand o scadere deosebit de puternica. Cu toate acestea, deficitul contului curent a crescut in 1998 cu aproape jumatate, la o valoare estimata de 3 miliarde dolari S.U.A. (8% din P.I.B.). Aceasta a fost in principal rezultatul inrautatirii dramatice a competitivitatii externe: salariile exprimate in dolari si costurile unitare relative ale fortei de munca (fata de principalii parteneri comerciali) au crescut semnificativ in 1998 (cu 26% si, respectiv, 38%), pe fundalul intensificarii concurentei din partea exportatorilor din Asia de Est. In acelasi timp Romania a inregistrat un progres prin reducerea inflatiei de la 150% la sfarsitul anului 1997 la 41% la sfarsitul anului 1998.r
4. Ingrijorarile pietei legate de pozitia externa a Romaniei – asa cum sunt reflectate in scaderea calificativelor de tara de catre principalele agentii de rating si in marjele uriase incluse in ratele dobanzilor asupra datoriei guvernamentale existente – au contribuit la diminuarea puternica a intrarilor de capital in contul datoriei. In aceste conditii, Banca Nationala a Romaniei (B.N.R.) a constatat ca este din ce in ce mai dificil de a rezista presiunilor de depreciere a cursului de schimb al leului si de diminuare a rezervelor ei valutare, cu toate ca ratele dobanzilor au ramas destul de ridicate.r
5. Aceste evolutii economice nefavorabile au fost, in principal, consecinta unei combinatii de politici financiare neechilibrate si a slabiciunilor structurale din sectorul intreprinderilor si din cel bancar.r
In mod specific, deficitul bugetar, excluzand veniturile din privatizare, a ramas destul de ridicat la aproximativ 5,7% din P.I.B. in anul 1998. Mai mult, deficitul inregistrat exclude deficitele cvasifiscale substantiale in contul pierderilor sectorului intreprinderilor de stat si creditele neperformante aferente din portofoliile bancilor de stat. Politica monetara a contribuit la diminuarea inflatiei, dar cu pretul unei mari aprecieri reale a leului.r
Aceasta a atras dupa sine dobanzi destul de mari, care reflecta anticipari inflationiste persistente, imprumuturi neperformante ale bancilor cu probleme, precum si cereri mari de imprumuturi ale bugetului.r
6. In domeniul politicilor structurale, progresul legat de restructurarea si privatizarea bancilor si a intreprinderilor a fost limitat inca de la inceputul reformei, in pofida intensificarii eforturilor spre sfarsitul anului 1998. Pe langa alocarea necorespunzatoare a resurselor si sufocarea activitatii economice, aceasta a incurajat indisciplina financiara printr-o slaba administrare a societatilor, asa cum se vede din cresterile exagerate de salarii pe fundalul pierderilor inregistrate in productivitatea muncii. Aceste evolutii au fost determinate de sectorul public: salariile in regiile autonome si in companiile nationale au crescut semnificativ mai repede decat pe ansamblul economiei.r
7. Situatia economica a Romaniei s-a agravat din cauza recentului conflict din Republica Federala Iugoslavia, din cauza, in primul rand, a stoparii comertului cu tarile vecine, ca si a legaturilor de transport din regiune. Estimarile preliminare arata un impact negativ asupra balantei de plati de ordinul a cel putin 200 milioane dolari in 1999.r
III. Politici macroeconomice si financiarer
A. Strategia de baza si obiectiveler
8. Fara o intarire majora a politicilor economice, perspectivele pentru restul anului 1999 si in continuare vor fi precare. Deficitul contului curent va ramane mare si, legat de varful de plati aferente serviciului datoriei externe, efectuate in mai si iunie, si de scaderea in consecinta a rezervelor valutare, ar putea intensifica presiunile de pe piata valutara. Mai mult, o refacere economica sustenabila va ramane evaziva atata timp cat politica monetara continua sa fie impovarata de deficite fiscale si cvasifiscale mari si de cresteri excesive de salarii, iar ineficientele din sectorul intreprinderilor si din cel bancar nu sunt abordate in mod decisiv.r
9. Prin urmare, programul nostru economic pentru anul 1999 are ca obiective diminuarea deficitului contului curent, scaderea in continuare a inflatiei si stabilirea conditiilor. pentru o crestere sustinuta, pe baza unui set cuprinzator de politici macroeconomice si structurale. Progresul rapid in realizarea acestor obiective va ajuta la intarirea increderii in politici si la refacerea accesului Romaniei la pietele financiare internationale. Politicile macroeconomice se vor concentra pe consolidarea fiscala si restrictionarea salariilor, pentru a limita cererea interna si a imbunatati competitivitatea si, totodata, pentru a despovara politica monetara. In paralel, vom urmari realizarea unei reduceri decisive a pierderilor intreprinderilor publice, care, au subminat in trecut eforturile de stabilizare si au impiedicat cresterea, prin restructurarea si privatizarea accelerata a bancilor si intreprinderilor de stat.r
10. In mod specific, programul tinteste o reducere a deficitului contului curent cu 0,8 miliarde dolari S.U.A. la 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din P.I.B.) in 1999 si o crestere a rezervelor valutare ale B.N.R. cu 0,5 miliarde dolari S.U.A. Cu toata deprecierea accelerata a leului de la finele anului 1998, anticipam o reducere in continuare a inflatiei, indicele preturilor de consum (IPC) la 12 luni, la aproximativ 38% pana la sfarsitul anului 1999. P.I.B. real este proiectat sa scada cu inca 3,5% in 1999, ca efect al capacitatii ineficiente largite si al pierderii temporare a pietelor cheie de export din regiune, care se asteapta sa fie partial compensata prin schimbarea destinatiei cheltuielilor, datorata imbunatatirii competitivitatii costurilor exporturilor romanesti si a inlocuitorilor importului. Se asteapta totusi ca productia sa atinga pragul cel mai scazut in 1999, dupa care sa fie reluata cresterea pozitiva in anul urmator, ca rezultat al combinatiei imbunatatite de politici.r
11. Pentru atingerea acestor obiective programul va urmari: a) reducerea semnificativa a deficitului bugetului consolidat in anul 1999; b) limitarea cresterii salariului nominal din sectorul de stat cu mult sub rata inflatiei si a deprecierii leului; c) mentinerea conditiilor severe la acordarea creditelor in concordanta cu scaderea in continuare a inflatiei si stabilitatea in general a cursului de schimb, dupa deprecierea accelerata de corectare din ultimele luni; si d) reducerea pierderilor intreprinderilor din sectorul public si cresterea rolului sectorului privat in economie, in special prin privatizarea si restructurarea accelerata a sectorului intreprinderilor si a celui bancar.r
B. Politica fiscalar
12. Programul nostru fiscal are ca obiectiv o reducere a deficitului bugetului general consolidat (excluzand veniturile din privatizare si donatiile) la 3,9% din P.I.B. in 1999, de la 5,7% din P.I.B. in 1998. Cresterea finantarii externe va permite rambursari ale datoriei interne de 1,1% din P.I.B. in 1999 fata de imprumuturile interne de 3,0% din P.I.B. in anul anterior. Vom monitoriza acest obiectiv pe baza plafoanelor pentru creditul net al sistemului bancar catre bugetul general consolidat (a se vedea anexa B-III). Ajustarea fiscala urmarita va ajuta la diminuarea deficitului contului curent si va reduce necesitatea finantarii inflationiste, luand in considerare gradul scazut de monetizare al economiei romanesti si necesitatea refinantarii titlurilor de stat existente, echivalenta cu 5% din P.I.B. Programul presupune ca sumele din privatizare, echivalente cu 1,1% din P.I.B. in 1999, pot fi tratate ca venituri bugetare; orice sume suplimentare din privatizare vor fi folosite pentru refinantarea datoriei publice interne.r
13. Atingerea unei astfel de ajustari fiscale ambitioase – in timp ce se permit costuri de restructurare mai mari si protejarea sectoarelor critice ale economiei – va fi dificila din cauza contractiei economiei si masurilor luate anul trecut pentru reducerea impozitarii directe. Masurile adoptate recent privind veniturile includ: suspendarea facilitatilor fiscale pentru investitori (promulgate anterior); o crestere a contributiilor la asigurarile sociale; introducerea taxelor de autorizare pentru comertul cu bauturi alcoolice tutun si alte produse; majorarea valorilor estimate la care se aplica impozitul pe proprietate; si o crestere de 70% a accizelor la produsele petroliere. Totusi intarzierile in adoptarea unora dintre aceste masuri fiscale, impreuna cu amendamentele la bugetul pe 1999, asa cum a fost aprobat de catre Parlament, au majorat efectiv deficitul fiscal peste obiectivul din program. In mod specific, alocatia bugetara pentru cheltuielile cu reforma a fost, in mare parte, atribuita unor scopuri care nu sunt legate de reforma – o subventie pentru compania de transport de calatori pe calea ferata, precum si alte subventii pentru agricultura, intreprinderi mici si mijlocii si fonduri pentru recapitalizarea EXIMBANK – echivalenta cu 1,1% din P.I.B. Ca rezultat, cheltuielile pentru restructurarea bancilor (indeosebi pentru BANCOREX), estimate la aproximativ 2% din P.I.B. in 1999, nu au fost prevazute in buget.r
14. De la aprobarea de catre Parlament a bugetului, la mijlocul lunii februarie, am intarit politica fiscala pentru a asigura realizarea obiectivelor programului. Pe partea veniturilor vom continua si vom revigora actiunea de colectare a tuturor impozitelor datorate. Mai mult, am decis sa eliminam in continuare exceptiile care afecteaza impozitul pe profit, T.V.A., accizele si taxele vamale. Pe langa impactul pozitiv asupra veniturilor, de 0,5% din P.I.B., acesta este un nou pas in transformarea sistemului nostru fiscal intr-unul mai echitabil si eficient. In special pe baza unei ordonante care a fost adoptata de Guvern, la 24 iunie 1999, ca o preconditie pentru luarea in considerare a acestui program de catre directorii executivi ai Fondului, am suspendat prevederea privind amortizarea accelerata; am anulat exceptarile la impozitul pe profit si reducerile pentru asigurari, constructii si activitatile de sponsorizare precum si pentru activitatile comerciale ale organizatiilor non profit; am impus o rata standard pentru T.V.A. la serviciile turistice; am eliminat reducerea accizelor pentru produsele din tutun fabricate in Romania; am eliminat toate exceptiile temporare la tariful de import; si am eliminat exceptiile vamale privind importul de autovehicule de catre organizatiile non profit. Accizele la alte produse decat cele petroliere au fost, de asemenea, majorate cu 25%. Realizand continuarea experientei cu platile neperformante ale intreprinderilor mari de stat, Guvernul a decis in prezent sa puna in aplicare o schema de executare silita privind arieratele fiscale ale CONEL, ROMGAZ si PETROM. Astfel, arieratele lor fiscale la bugetul general consolidat vor fi reduse cu 2.000 miliarde lei pana la sfarsitul anului 1999 (vezi anexa B-VIII). Guvernul nu va implementa nici o reducere de impozit decat dupa consultari cu Fondul si numai daca masurile de acoperire a insuficientei veniturilor bugetare care rezulta au fost implementate. In particular, ne vom abtine de la luarea in considerare a recentelor propuneri de reducere a impozitului pe salariu si a T.V.A. inainte de prima analiza a programului.r
15. Pe partea cheltuielilor, date fiind dificultatile cu care ne-am confruntat in limitarea alocatiilor pentru salarii in primele 4 luni ale anului 1999, Guvernul a adoptat, la inceputul lunii iunie, o ordonanta care limiteaza alocatiile lunare pentru salarii in sectorul bugetar la un nivel in concordanta cu realizarea alocatiei anuale de 21,4 trilioane lei. De asemenea, alocatiile pentru subventii de 2,7 trilioane lei, pentru agricultura, industrie si intreprinderi mici si mijlocii si pentru recapitalizarea EKIMBANK au fost inghetate si 400 miliarde lei au fost reduse din subventia pentru transportul pe calea ferata, pentru ca bugetul sa absoarba costurile cu prioritate mai mare pentru restructurarea bancara. De asemenea, Guvernul a decis sa reduca alocatiile bugetare pentru cheltuielile materiale si de capital cu 1 trilion lei si, respectiv, 400 miliarde lei. Mai mult, Guvernul va respecta strict alocatiile nominale de cheltuieli bugetare prevazute in program, chiar daca se va confrunta cu o inflatie mai mare decat cea anticipata initial, cu exceptia catorva domenii in care unele depasiri vor fi inevitabile, asa cum se descrie mai jos. In sfarsit, Guvernul se va abtine sa utilizeze depozitele F.P.S. drept colaterale pentru imprumuturile bancilor comerciale, acordate intreprinderilor de stat (a se vedea anexa B-IV).r
16. Considerentele pentru protectia sociala, legate de deteriorarea mediului economic, vor avea probabil ca rezultat depasirea cheltuielilor pentru pensii, plati compensatorii si salarii. In prezent se prevede o crestere a cheltuielilor pentru pensii cu 6,2% in termeni reali comparativ cu 1998, in conformitate cu intentia noastra de a decomprima structura pensiilor, si o crestere de 3,5% a numarului pensionarilor. In plus, cheltuielile legate de somaj (alocatiile de somaj si platile compensatorii clasificate drept cheltuieli pentru reforma) se prevede acum sa creasca la 1,5% din P.I.B., reflectand o rata a somajului mai mare decat cea preconizata, precum si cheltuieli suplimentare cu pachetele compensatorii, pe care speram sa le finantam in principal printr-o donatie de la Uniunea Europeana. Ca o reflectare partiala a cresterii mari a contributiilor pentru asigurari sociale (cu 11%), am decis, de asemenea, sa asiguram alocatii suplimentare de 12% pentru salarii. Cheltuielile legate de reforma economica sunt prevazute acum sa insumeze 2,6% din P.I.B., pentru restructurarea bancilor, platile compensatorii si inchiderea de mine. In sfarsit, cheltuielile cu dobanzile aferente datoriei publice sunt in prezent conservator estimate sa insumeze 6,6% din P.I.B., in conformitate cu o posibila recastigare treptata a increderii care ar putea impiedica dobanzile sa scada rapid corelat cu inflatia.r
17. Pozitia fiscala de mai sus este inca supusa unei incertitudini considerabile si riscului, care pot reclama masuri suplimentare pentru a asigura mentinerea programului fiscal in coordonatele sale. Contractia economica continua poate sa submineze veniturile fiscale; costul restructurarii bancilor ar putea depasi cu mult 2% din P.I.B. prevazut in program; somajul ar putea creste chiar mai mult, solicitand plata unor ajutoare suplimentare de somaj, iar ratele de dobanda ar putea sa nu inregistreze nici chiar scaderea foarte modesta proiectata in prezent, declansand plati mai mari de dobanzi. De asemenea, comprimarea cheltuielilor in termeni reali este posibil sa aiba loc ca urmare a atacului din mai multe directii. Pentru a facilita masuri preventive rapide, a fost introdus un sistem cuprinzator de monitorizare bugetara, asa cum este descris intr-un memorandum tehnic. Intr-adevar, Guvernul a identificat deja o lista de masuri pentru situatii neprevazute, pe care este gata sa le ia in cazul in care situatia fiscala s-ar inrautati. Acestea includ reduceri in continuare ale cheltuielilor de capital – care sunt facilitate de natura de autofinantare a fondurilor de investitii, care in prezent conduc la nerealizari de venituri – si colectarea energica a datoriei existente. In plus, Guvernul va rezista presiunilor pentru o rectificare timpurie a alocatiilor de cheltuieli bugetare pentru a face fata unei inflatii mai mari. Acordul asupra rectificarii bugetului va fi subiectul primei analize in cadrul aranjamentului stand-by.r
18. In ceea ce priveste anul 2000, vom avea ca obiectiv o imbunatatire in continuare a echilibrului general fundamental al bugetului consolidat astfel incat sa nu fie puse in pericol refacerea economica si credibilitatea politicilor. Data fiind necesitatea cheltuielilor in continuare pentru reforma economica pe termen mediu, va fi esential sa se consolideze colectarea veniturilor printr-o intarire generala a regimului fiscal. Aceasta implica largirea bazei de impozitare, astfel incat distributia poverii fiscale sa fie imbunatatita. In acest scop, am inceput, cu asistenta de la Fond si Banca Mondiala, sa reformam actualul sistem distorsionat si inechitabil de impozitare directa prin introducerea unui impozit pe venitul global si reformarea impozitului pe profitul intreprinderilor. Aceasta va permite Guvernului sa justifice eliminarea multitudinii de facilitati acordate ad-hoc – stabilite prin legile nr. 92 si 241 – si sa abordeze corespunzator problema stimulentelor generalizate pentru incurajarea investitiilor fara erodarea excesiva a bazei de impozitare. Cu aceasta actiune in curs am adoptat un moratoriu privind autorizarea investitorilor prin recenta ordonanta privind investitiile strategice pana cand o misiune comuna din partea Bancii Mondiale si a Fondului poate sa ne furnizeze recomandari alternative privind imbunatatirea mediului pentru investitii. Se va ajunge la intelegeri privind cadrul revizuit de facilitati pentru investitori in timpul celei de-a doua analize a aranjamentului stand-by. O limitare efectiva a erodarii bazei impozabile prin mijloacele acestui moratoriu a fost o preconditie pentru luarea in considerare a acestui program de catre Consiliul directorilor executivi ai Fondului si a fost implementata la 3 iunie 1999.r
19. Avand in vedere constrangerile bugetare, caracterizate prin resurse disponibile limitate si pretentii crescande asupra acestora, va fi necesar ca in anii urmatori sa se faca o mai mare selectie a proiectelor de cheltuieli. Pentru a orienta deciziile in acest domeniu, vom incepe, pana in septembrie 1999 sa lucram la analiza si rationalizarea cheltuielilor publice, cu asistenta de la Banca Mondiala si Fond. Alocatiile de cheltuieli vor trebui sa reflecte prioritatile Romaniei, in special sectoarele sociale-cheie si infrastructura. In aceasta privinta, Guvernul va rezista presiunilor pentru largirea programului de acordare a tichetelor de masa. Mai mult, proiectele cu cheltuieli mari de tichete, precum si cele pentru tehnica militara si constructia de locuinte, de exemplu, vor fi analizate cu atentie, pentru a fi siguri ca astfel de scheme nu compromit obiectivele efortului de stabilizare.r
C. Politica monetara si a cursului de schimbr
20. Obiectivele-cheie ale politicii monetare vor fi reducerea inflatiei, astfel incat sa se pastreze avantajele de competitivitate realizate prin deprecierea recenta, si stabilizarea treptata a cursului de schimb al leului datorita importantei acestuia ca ancora nominala. Dat fiind mediul nefavorabil, caracterizat prin anticiparile inflationiste persistente, printr-un sistem bancar fragil, prin nesiguranta determinata de platile mari ale serviciului datoriei si presiunea de reducere a rezervelor valutare oficiale, indeplinirea acestor obiective va reclama un efort determinant din partea B.N.R.r
21. B.N.R. va mentine conditii monetare foarte severe, in special in urmatoarele luni, si va trece cu atentie la restructurarea bancilor pentru a stopa efectele negative sistemice si macroeconomice. Vor exista unele posibilitati de realizare a unei reduceri treptate si sustinute a ratelor dobanzii in a doua jumatate a anului, pe masura ce nesiguranta privind sectorul extern va fi depasita si increderea pietei in politici se va imbunatati. Programul stabileste limite maxime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R. si plafoane pentru activele sale interne nete, desemnate drept criterii de performanta in cadrul aranjamentului stand-by (anexa B-I si B-II). In cazul in care cresterea bazei monetare va fi mai mare decat cea programata ca urmare a superperformantelor externe, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului si va reexamina aceste obiective tinand seama de evolutia pozitiei fundamentale externe si de progresul obtinut in reducerea inflatiei. Daca, pe de alta parte, presiunile de depreciere vor aparea, B.N.R. va majora in continuare ratele dobanzii si vom proteja rezervele valutare printr-o inasprire generala a tuturor politicilor financiare.r
22. Mentinerea unei politici monetare severe va fi complicata de nevoia efectuarii operatiunilor de restructurare a bancilor, care va implica injectii mari de lichiditate, ce ar putea fi dificil de sterilizat intr-un climat de incredere redusa in leu si in sistemul bancar. Aceasta, in special, datorita faptului ca in prezent B.N.R. se bazeaza, in principal, pe operatiunile de preluare de depozite pentru retragerea lichiditatii. Aceste operatiuni s-au dovedit a fi un instrument relativ ineficient in conditiile actuale ale pietei pentru ca pun B N.R. in pozitia de debitor net fata de sectorul bancar obligat sa reactioneze pasiv la ofertele de depozit ale bancilor. In plus, abilitatea noastra de a conduce operatiuni de open-market este intr-o anumita masura franata de structura termenilor obligatiunilor din portofoliul B.N.R. Astfel, cu o oarecare opozitie, B.N.R. este gata sa majoreze rezervele minime obligatorii la 20% de la 15%, incepand cu 15 iulie 1999, temporar, in scopul facilitarii operatiunii de sterilizare. In ceea ce priveste depozitele in valuta, aceasta masura are avantajul suplimentar al reducerii, intr-o oarecare masura, a expunerii nete a sistemului bancar. Pentru a reduce efectele perturbatoare ale acestei masuri, B.N.R. a majorat simultan remunerarea rezervelor obligatorii la un nivel mai apropiat de nivelul ratelor medii ale dobanzilor bancilor comerciale pentru depozite. Majorarea ponderii rezervelor obligatorii poate crea nevoia bancilor de acces la facilitatea Lombard la B.N.R. Pe baza conditiilor de pe piata monetara si a bancilor individuale, B.N.R. este pregatita sa satisfaca aceste cereri la rate ale dobanzii superioare celor care prevaleaza pe piata interbancara. In sfarsit, intentionam sa institutionalizam o piata secundara pentru titlurile de stat, ca modalitate de sporire a eficientei politicii monetare.r
D. Politica veniturilor si disciplina financiarar
23. Politica veniturilor va juca un rol esential in restrangerea cererii interne si in imbunatatirea rentabilitatii intreprinderilor si a competitivitatii externe. In acest scop, intentionam sa introducem cu strictete plafoane pentru salariile nominale in domeniul administratiei de stat regiilor autonome si al companiilor nationale si la cele 24 dintre cele mai mari societati comerciale cu pierderi, care, impreuna, reprezinta aproximativ 30% din totalul fortei de munca inregistrate in economie. In mod specific:r
Conform programului fiscal revizuit pentru anul 1999, cresterea fondului de salarii nominal brut pentru sectorul bugetar va fi limitata la 28%, implicand o reducere cu 9% in termeni reali pe baza cresterii proiectate a preturilor de consum.r
In conformitate cu Legea bugetului (art. 29), fondul anual de salarii brute din regiile autonome si companiile nationale va fi limitat la echivalentul a de patru ori nivelul lor din trimestrul IV 1998; aceasta presupune o majorare cu 16% a fondului salariilor nominale ale acestor societati, ceea ce reprezinta o reducere cu 18% in termeni reali; bugetele acestor entitati au fost aprobate de Guvern in luna mai 1999.r
Pe baza unei ordonante de urgenta, adoptata la 8 aprilie, fondul de salarii brute nominale pe anul 1999 pentru cele 24 dintre cele mai mari societati comerciale cu pierderi a fost limitat la de patru ori nivelul lor din trimestrul IV 1998.r
Anticipam ca politica descrisa mai sus va frana evolutia salariilor in economia generala in mare, pe langa sectoarele direct afectate de aceasta. In aceasta privinta, trebuie notat faptul ca F.P.S. a emis instructiuni pentru reprezentantii sai in adunarile generale ale actionarilor din toate societatile comerciale din portofoliul sau pentru a limita salariile in conformitate cu legea bugetului. Am stabilit plafoane cumulative trimestriale privind fondul de salarii brut in sectorul bugetar, regii autonome, companii nationale si la 24 dintre cele mai mari societati comerciale. Aceste plafoane vor constitui criterii de performanta in cadrul aranjamentului stand-by (vezi anexa B-IX).r
24. Pentru o disciplina financiara mai mare a intreprinderilor, vom implementa, de asemenea, in forta si consistent, o politica de sistare a furnizarii de energie de catre CONEL si ROMGAZ si a livrarilor de petrol de catre PETROM catre intreprinderile care nu isi platesc datoriile. Totalul arieratelor existente fata de aceste 3 entitati insuma 10,6 trilioane lei la sfarsitul lunii februarie 1999, care constituie un plafon pentru valoarea acestor arierate pentru intregul sold al anului 1999. Acest plafon reprezinta, de asemenea, un criteriu de performanta in cadrul aranjamentului stand-by.r
E. Balanta de plati si administrarea datoriei externer
25. Deficitul contului curent este prognozat sa scada in 1999 de la un nivel de 3,0 miliarde dolari S.U.A. la aproximativ 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din P.I.B.), pe baza reducerii deficitului fiscal si a unei substantiale imbunatatiri a competitivitatii externe. Dat fiind acest deficit al contului curent, soldul prognozat al contului de capital si cresterea stabilita pentru activele externe nete, golul de finantare pentru 1999 este prognozat la 1,0 miliarde dolari S.U.A., care poate fi acoperit prin sprijinul exceptional pentru balanta de plati, acordat de creditorii oficiali (Banca Mondiala, Uniunea Europeana si Fondul).r
26. Anul 1999 cunoaste o crestere a platilor pentru serviciul datoriei externe, datorita partial celor 0,8 miliarde dolari S.U.A., obligatii ale serviciului datoriei externe pentru obligatiunile emise de B.N.R. Rata serviciului datoriei externe este prognozata sa creasca de la 22% in 1998 la 29% in 1999 si sa se stabilizeze la un nivel cu putin peste 20%, pe termen mediu. In scopul impartirii poverii intre creditorii oficiali si cei privati, analizam in prezent cu creditorii privati asigurarea unei noi finantari, in valoare de 0,6 miliarde dolari S.U.A., echivalenta cu 80% din obligatiunile externe scadente ale B.N.R. Aceasta refinantare va fi realizata in doua etape: vom asigura o noua finantare in valoare de 350 milioane dolari S.U.A. de la creditori privati, ca o preconditie, inainte ca Consiliul directorilor executivi ai F.M.I. sa ia in considerare aranjamentul stand-by la inceputul lunii august 1999, iar restul de 250 milioane dolari S.U.A. va fi obtinut din surse private, inainte de prima examinare a realizarii programului, in septembrie 1999. Vom contracta ambele imprumuturi de la creditori privati, cu o structura a scadentelor de cel putin 2 ani, si ambele vor avea risc pur romanesc (adica nu vor fi garantate).r
27. Pentru a evita exacerbarea platilor pentru serviciul datoriei pe termen mediu, vom limita imprumuturile neconcesionale pe termen mediu si lung la 3,1 miliarde dolari S.U.A. in 1999, cu un subplafon de 0,8 miliarde dolari S.U.A pentru imprumuturile cu scadente intre 1-3 ani (vezi anexa B-V si B-VI). Plafoanele vor acoperi toate imprumuturile (inclusiv cele legate de aparare) contractate de Guvern, B.N.R., banci si intreprinderi de stat. Imprumuturile externe ale entitatilor publice locale vor fi strict controlate si vor necesita aprobarea expresa a Ministerului Finantelor. Ca un criteriu de performanta, in cadrul aranjamentului stand-by vom asigura ca in perioada programului sa nu se inregistreze arierate de plati externe catre creditorii oficiali.r
28. In ultimul trimestru al anului 1998 ne-am confruntat cu incercari ale investitorilor straini in Romania de a pune in aplicare clauza de „put option” (solicitarea de rambursare anticipata) a obligatiunilor/creditelor contractate de una dintre regiile autonome (RENEL/CONEL) si una dintre bancile de stat (BANCOREX). In consecinta, ca o chestiune de principiu si pentru a evita plati neplanificate in cadrul serviciului datoriei externe, vom limita contractarea de instrumente pentru datoria Guvernului, care au incorporate in ele clauza „put option”.r
29. In perioada aranjamentului stand-by nu vom introduce noi restrictii valutare sau nu le vom intensifica pe cele existente, nu vom permite practici valutare multiple si nu vom impune sau intensifica restrictii la import din ratiuni de balanta de plati sau fiscale. In legatura cu aceasta, ne-am angajat sa eliminam suprataxa la import pana la sfarsitul anului 1999, dupa ce a fost redusa la 4% la 1 ianuarie 1999. Eliminarea suprataxei va fi un subiect in cadrul celei de-a doua analize. Mai mult, nu vor fi incheiate noi acorduri bilaterale de plati care nu sunt conforme cu art. VIII. Am facut progrese in negocierile in curs cu Suedia pentru reglementarea arieratelor externe in discutie si vom continua aceste discutii pentru a solutiona aceasta chestiune intr-o maniera consistenta cu obiectivele programului nostru.r
IV. Reforma structurala si politica socialar
30. Am ajuns la un acord cu Banca Mondiala asupra unui program de reforme structurale, concentrat pe restructurarea bancara, privatizare si reducerea pierderilor din sectorul public; programul va fi sprijinit de un imprumut de ajustare a sectorului privat (PSAL) in valoare de 300 milioane dolari S.U.A., care a fost recent aprobat de Consiliul directorilor executivi ai Bancii Mondiale.r
A. Reducerea pierderilor intreprinderilor publice r
si privatizarear
31. Asteptam sa reducem semnificativ pierderile sectorului public din economie prin privatizari, inchideri si restructurari initiate in cadrul programului cu Banca Mondiala. In parte, aceasta se va realiza prin lichidarea a 40 de societati reprezentand 5% din pierderile sectorului de stat si prin privatizarea unor intreprinderi ce reprezinta 7,7% din pierderile sectorului de stat. In timp ce aceasta reducere a pierderilor nu va fi realizata in cursul anului 1999, ne asteptam sa vedem beneficii semnificative chiar pe termen scurt, mai ales sub forma sporirii disciplinei financiare. In plus, ne-am angajat sa reducem pierderile operationale din sectorul de minerit, carbune si metalurgic – care acumuleaza aproape o treime din pierderile sectorului de stat – cu 25% in termeni reali pana la finele anului 1999. Aceasta reducere a pierderilor va fi realizata prin inchiderea activitatii a 46 de mine, reducerea fortei de munca cu 8.000 de persoane si eliminarea subventiilor cu 40% in echivalent dolari. Mai general, noua lege a privatizarii (care a intrat in vigoare la 30 de zile dupa publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei pe 27 mai 1999) si normele care o guverneaza permit o implementare mai expeditiva si eficienta a inchiderilor efective de intreprinderi si ar putea contribui in mod semnificativ la o reducere a pierderilor prin inchiderea anumitor intreprinderi mari neprivatizabile.r
32. In primul trimestru al anului 1999 am privatizat 585 de intreprinderi, din care 35 sunt mari. Impreuna aceste intreprinderi totalizeaza 5,7% din capitalul social al F.P.S. comparativ cu privatizarea a 8% din capitalul social al F.P S in cursul intregului an 1998 si a altor 10% din capitalul F.P.S. in perioada 1990-1997. In ciuda acestei accelerari recente a ritmului privatizarii (am privatizat ROMTELECOM, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banc Post, pentru a numi cateva din cele mai importante intreprinderi, si o serie de intreprinderi mici si mijlocii) realizarea pe ansamblu este pana in prezent dezamagitoare. Astfel, in colaborare cu Banca Mondiala, vom experimenta cateva noi metode de privatizare. In timp ce unele dintre aceste metode ar putea sa nu aiba rezultate imediate, ele vor accelera procesul de privatizare pe termen mediu. Astfel, programul prevede in cursul anului 1999: a) initierea privatizarii a 50 de intreprinderi acceptabile pentru Banca Mondiala, prin asa-numita metoda „in pachet” (aceste intreprinderi reprezinta 10,7% din capitalul social al F.P.S.); b) initierea privatizarii a 9 intreprinderi mari acceptabile pentru Banca Mondiala, prin metoda caz cu caz, care implica oferte internationale (aceste intreprinderi reprezinta 7,8% din capitalul social al F.P.S.); c) initierea restructurarii/lichidarii altor 5 intreprinderi mari prin aceasta metoda (aceste intreprinderi reprezinta 6 4% din capitalul social al F.P.S.) precum si d) continuarea privatizarilor directe de catre F.P S. (intreprinderi reprezentand cumulat 8%, 11% si 14% din capitalul social al F.P.S. la sfarsitul lunilor iulie, octombrie si, respectiv decembrie 1999). Ne angajam sa depasim obiectivele stabilite cu Banca Mondiala, in special in lumina importantei veniturilor din privatizare pentru buget si finantarea balantei de plati. Progresul inregistrat in realizarea obiectivelor privatizarii vor fi evaluate in cursul analizelor aranjamentului stand-by.r
B. Reforma sistemului bancarr
33. Administrarea temporara a BANCOREX ne-a atentionat serios asupra slabiciunilor sistemului bancar romanesc si a determinat B.N.R. sa initieze examinari active ale sectorului bancar din Romania. Cel mai important, B.N.R. va stabili strategia si instrumentele pentru refacerea solvabilitatii si profitabilitatii bancilor considerate viabile, in timp ce cu celelalte va actiona corespunzator si prudent. Acest efort va fi realizat cu asistenta tehnica de la Fond (vezi paragraful 36 de mai jos). In plus, vom analiza legislatia existenta in ideea sporirii puterilor manageriale ale administratorului special, indeosebi in ceea ce priveste pregatirea bancilor pentru privatizare sau – in absenta perspectivelor viabile – pentru inchiderea si lichidarea ordonata.r
34. Cu privire la restructurarea bancara ne aflam in procesul de implementare a lichidarii BANCOREX, o masura-cheie pentru imbunatatirea sanatatii generale a sistemului bancar. Transferul pasivelor (o preconditie in cadrul programului) este intr-un stadiu avansat de realizare, cu toate depozitele persoanelor fizice si juridice la Banca Comerciala Romana (B.C.R) si la alte banci. Ministerul Finantelor a emis titluri de stat cu scadenta de un an, denominate in lei, platind dobanda medie la imprumut, permitand astfel ca aceste pasive sa fie onorate. Am transferat 5,9 trilioane lei, aproximativ 39% din activele neperformante ale acestei banci la Agentia de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), la sfarsitul lunii iunie 1999, unde vor fi administrate. Transferul activelor ramase ale acestei banci se va incheia cu asistenta tehnica a unei echipe numite de Banca Mondiala pana la sfarsitul lunii iulie 1999. Licenta BANCOREX va fi retrasa pana la sfarsitul lunii iulie si pana atunci BANCOREX se va abtine sa se angajeze in orice noi activitati bancare. In plus a fost initiata in forta vanzarea altor active ale BANCOREX. Impreuna cu Banca Mondiala am cuantificat veniturile probabile si intentionam sa le utilizam pentru ameliorarea costurilor lichidarii.r
35. Cu privire la Banca Agricola, cooperam activ cu Banca Mondiala pentru a elabora un plan complet de restructurare financiara si operationala pentru a pregati banca in vederea privatizarii, acest plan urmand a fi convenit cu Banca Mondiala inainte de aprobarea Consiliului directorilor executivi. Pana la sfarsitul lunii august 1999 ne asteptam sa fie identificate si transferate la A.V A.B. cel putin 50% din activele neperformante ale Bancii Agricole. Anticipam, de asemenea, ca pana la aceasta data vom numi consilierul in privatizare pentru Banca Agricola.r
36. In domeniul-cheie al supravegherii bancare, avem in vedere masuri pentru intarirea capacitatilor B.N.R. de supraveghere si de constrangere pentru a asigura respectarea de catre banci a reglementarilor prudentiale. In aceasta privinta am solicitat asistenta tehnica de la Fond, in mod specific sub forma unui consilier al guvernatorului pentru probleme legate de supravegherea bancara. Printre altele, expertul va acorda asistenta in implementarea recomandarilor din Raportul de audit operational (RAO) privind functiile de supraveghere ale B.N.R. si care a fost elaborat in conformitate cu termenii de referinta emisi de UE – PHARE. In conformitate cu aceste recomandari, B.N.R.: a) a constituit un grup special de lucru condus de catre viceguvernatorul insarcinat cu supravegherea bancara; si b) va intocmi o lista a bancilor cu probleme, carora urmeaza sa li se faca alocari speciale de resurse, atat on-site, cat si off-site. B.N R. va lua masuri prompte si adecvate pentru a aborda problema lipsei substantiale de personal la Departamentul de supraveghere prudentiala, precum si a lipsei echipamentelor corespunzatoare de tehnologia informatiei. In plus, vom organiza un audit extern al B.C.R. pe baza standardelor internationale de contabilitate (IAS), care va fi incheiat pana la sfarsitul lunii iulie 1999, si vom comunica personalului Fondului rezultatele acestui audit.r
37. In plus, sunt necesare reglementari noi sau revizuite pentru a motiva bancile sa isi solutioneze problemele si sa isi consolideze pozitia financiara. Ca urmare, B.N.R. va majora cerinta existenta de adecvare a capitalului minim si va ajusta definitia elementelor de gradul 1 privind Acordul de la Basel asupra capitalului. Reglementarea revizuita va autoriza B.N.R. sa reduca capitalul disponibil al bancilor pentru a putea face fata riscurilor care nu sunt cuantificate corespunzator (de exemplu, riscul unei rate excesive a dobanzii). Regulile revizuite vor fi promulgate inainte de sfarsitul lunii septembrie 1999. B.N.R. va emite, de asemenea, norme privind controlul intern, auditul intern si administrarea riscului, in conformitate cu documentele existente emise de catre Comitetul de supraveghere bancara de la Basel. De asemenea, B.N.R. va introduce, pana in luna septembrie 1999, o reglementare care sa ceara bancilor sa constituie lunar provizioane de 100% pentru: (i) dobanzi restante cu mai mult de 90 de zile; (ii) toate dobanzile acumulate anterior, dar neincasate; si (iii) expunerea bilanturilor altor institutii de credit, cu o intarziere mai mare de 30 de zile. Masurile necesare vor fi luate inainte de sfarsitul lunii septembrie pentru a permite bancilor sa stabileasca si sa prezinte conturile anuale care reflecta o imagine corecta a conditiilor lor financiare.r
C. Protectia socialar
38. Declinul economic continuu din economia romaneasca in ultimii ani, impreuna cu masurile de privatizare si restructurare adoptate vor pune segmente mai largi ale populatiei intr-o pozitie precara. Somajul, care a inregistrat un nivel de 12% la sfarsitul lunii martie 1999, se asteapta sa creasca semnificativ pana la sfarsitul anului. In afara dorintei noastre de a ameliora dificultatile si suferintele economice, noi recunoastem, de asemenea, ca motivele de nemultumire economica ale populatiei trebuie rezolvate, pentru a evita ca sansele politice ale proiectului nostru ambitios, de reforma sa fie umbrite. In aceasta privinta, am intensificat un dialog cu partenerii nostri sociali, in vederea obtinerii unui consens larg pentru implementarea programului.r
39. In primul rand, desigur, diminuarea preconizata a dezechilibrelor economice si restructurarea intreprinderilor vor imbunatati perspectivele pentru o crestere sustinuta a fortei de munca si a nivelului de trai. In plus, ne-am stabilit ca obiectiv transferuri sociale – reprezentand 10,5% din P.I.B. pe anul 1999 – catre grupurile vulnerabile ale populatiei: ajutoarele de somaj sunt planificate sa ramana constante in termeni reali; au fost prevazute plati compensatorii de 0,7% din P.I.B.; vor fi introduse masuri active pe piata muncii, concentrate pe recalificare; subventiile pentru salarii, valabile pana acum numai pentru proaspetii absolventi de universitate, vor fi acordate mai multor beneficiari, iar alocatiile pentru copii vor insuma 1,1% din P.I.B.r
40. De asemenea, am luat initiativa de imbunatatire a sistemului mai larg de furnizare a serviciilor sociale. Pensiile vor continua sa fie decomprimate, prin aceasta intelegandu-se ca se acorda recompense si stimulente celor care nu se sustrag sistemului platilor contributiilor de asigurari sociale. Pentru a imbunatati eficienta serviciilor de sanatate am dezvoltat administrarea asigurarilor de sanatate la 43 de case nationale de asigurare, aplicand astfel principiul de subsidiaritate adoptat in alte tari.r
r
V. Monitorizarea programuluir
41. Criteriile de performanta cantitative sunt urmatoarele: (i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (ii) plafoane trimestriale pentru creditul sistemului bancar acordat bugetului consolidat; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv) plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale aferente bugetului de stat, regiilor autonome si companiilor nationale cu pierderi; (v) plafoane trimestriale totale pentru contractarea sau garantarea de catre Guvern a datoriei externe neconcesionale cu subplafoane pentru scadentele de la un an la trei ani; (vi) plafoane trimestriale pentru nivelul datoriei externe cu o scadenta mai mica de un an inclusiv, contractata sau garantata de stat; (vii) plafoane trimestriale pentru asumarea datoriilor intreprinderilor catre banci si garantarea creditelor bancare catre intreprinderi de catre Guvern; (viii) plafoane trimestriale pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ si PETROM; si (ix) limite minime trimestriale privind reducerea neta a arieratelor fiscale ale CONEL, ROMGAZ si PETROM. Se va aplica, de asemenea, un criteriu de performanta continuu privind neacumularea de noi arierate externe catre creditorii oficiali. Obiectivele indicative sunt urmatoarele: (i) plafoane trimestriale pentru baza monetara; (ii), plafoane trimestriale pentru volumul arieratelor de plati externe; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale sistemului bancar; si (iv) plafoane trimestriale pentru masa monetara. Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a pozitiilor zilnice pentru luna respectiva.r
42. Criteriile structurale includ (i) obiective trimestriale pentru vanzarile prin privatizare; (ii) reducerea pierderilor din sectorul de stat; (iii) pana la sfarsitul lunii august 1999, identificarea si transferul a cel putin 50% din activele neperformante ale Bancii Agricole la Agentia de Valorificare a Activelor Bancare si numirea unui consilier pentru privatizare; si (iv) transferul tuturor activelor ramase ale BANCOREX la A.V.A.B. pana la sfarsitul lunii iunie 1999.r
43. Programul va fi examinat de Fond de trei ori in perioada aranjamentului stand-by (august 1999 – martie 2000): la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999 si 15 februarie 2000. In cursul primei analize, intentionam sa ajungem la o intelegere, printre altele, asupra unei rectificari a bugetului pe anul 1999, in timp ce finalizarea celei de-a doua analize va necesita acordul asupra proiectului de buget pe anul 2000.r
r
ANEXA Ar
ROMANIA: STADIUL ACTIUNILOR PRECONDITIEr
Actiune preconditiet Stadiulr
I. Politica fiscalar
a) Adoptarea de catre Guvern a unei ordonantetr
prin care sa se inlature exceptarile de impoziter
mentionate la paragraful 14 al Memorandumului der
politici economice (MPE) tRealizatr
b) Adoptarea unei ordonante care sa limitezetr
alocatiile lunare pentru salarii in bugetul de stat tRealizatr
c) Implementarea sistemului de monitorizarer
bugetara descris in anexa D la MPEtRealizatr
d) Adoptarea de catre Guvern a unui moratoriu inr
ceea ce priveste acordarea de facilitati pentrur
investitii, conform recentei ordonante, cur
limitarea efectiva a erodarii bazei impozabiletRealizatr
e) Implementarea transelor de venit pentrutS-a convenit asupra metodologiei de ajustarear
impozitul pe salarii pentru august-decembriettranselor de salarii impozabile, care vor fi implementater
1999, care sa fie in concordanta cu programultimediat ce datele oficiale cu privire la salarii pentrur
tprimele 6 luni ale anului 1999 vor fi disponibiler
II. Politici structuraler
a) Transferul tuturor depozitelor populatiei sir
agentilor economici de la BANCOREX la alte bancitActiune in curs de desfasurarer
b) Retragerea licentei de operare a BANCOREXtPrevazut pentru 31 iulier
c) Aprobarea legii privatizariitRealizatr
d) Auditarea Bancii Comerciale Romane pe bazar
standardelor IAStRealizatr
III. Asigurarea finantariir
a) Asigurarea finantarii din sectorul privat,r
echivalenta cu 350 milioane dolari din cei 800r
milioane dolari obligatiuni scadente aletPana in prezent au fost asigurate 130r
B.N.R., conform paragrafului 25 al MPEtmilioane USDr
IV. Asigurari politicer
a) Exprimarea acordului scris al liderilorr
coalitiei la guvernare cu privire la MPEtRealizatr
r
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Banciir
Nationale a Romanieir
tPlafontEfectivr
t (in miliarde lei)r
Stoc la:r
31 martie 1999tt15.538r
31 iulie 1999 (criteriu der
performanta)t13.944r
31 octombrie 1999 (criteriur
de performanta t14.037r
31 decembrie 1999 (criteriur
de performanta)t14.804r
Activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romaniei sunt definite ca diferenta intre baza monetara medie (asa cum este definita in anexa B-XI) si media activelor externe nete (activele externe nete, asa cum sunt definite in anexa B-II), ambele exprimate in moneda locala.r
In scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate in lei, in vederea calcularii activelor medii interne nete, la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 15.884 lei/dolar, iulie 1999; 16.625 lei/dolar, octombrie 1999; 17.297 lei/dolar, decembrie 1999. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite in anexa B-II.r
Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidenta contabila a Bancii Nationale a Romaniei, date care vor fi furnizate saptamanal Fondului Monetar International de catre Banca Nationala a Romaniei. La 31 martie 1999 activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romaniei erau de 15.538 miliarde lei, calculate ca diferenta intre baza monetara medie de 19.463 miliarde lei si media activelor externe nete de 3.925 miliarde lei calculate prin transformarea celor 279 milioane dolari (din anexa B-II) la cursul de schimb mediu al lunii martie de 14.053 lei/dolar).r
Plafonul pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romaniei va fi ajustat in urmatoarele conditii:r
(1) Plafonul va fi coborat in mod proportional pentru fractiunea din luna in care finantarea externa bruta, asa cum este definita in anexa B-II, depaseste nivelurile programate, specificate in anexa B-II.r
(2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, in mod proportional pentru fractiunea din luna si in limita insuficientelor din finantarea externa bruta (specificata in anexa B-II) pana la sfarsitul lunii iulie si de pana la 200 milioane dolari, valoare cumulata pentru restul anului 1999.r
(3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare in rezervele minime obligatorii, conform anexei B-XI. Inainte de a efectua orice schimbare Banca Nationala a Romaniei se va consulta cu personalul F.M.I.r
(4) Activele interne nete ale Bancii Nationale a Romaniei vor fi majorate cu intreaga suma a titlului de stat care reprezinta contrapartida pasivelor externe ale BANCOREX care sunt preluate de B.N.R. Aceasta majorare va fi partial redusa la sfarsitul lunii decembrie 1999, cand Guvernul va amortiza obligatiunile in masura in care B.N.R. a achitat platile ratelor de capital ale acestor imprumuturi (81 milioane dolari S.U.A. estimat) in numele sau. Tratamentul pasivelor externe este redat in anexa B-II (3).r
II. Obiective pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale B.N.R.r
tNivelul minimtEfectivr
(in milioane dolari S.U.A.)r
Stoc la:r
31 martie 1999tt195r
31 iulie 1999 (criteriu der
performanta)t499r
31 octombrie 1999 (criteriur
de performanta)t609r
31 decembrie 1999 (criteriur
de performanta)t593r
Activele externe nete ale B.N.R. reprezinta diferenta dintre activele de rezerva si pasivele externe.r
Pentru scopurile programului, activele de rezerva trebuie sa fie definite ca aurul monetar, disponibilitatile in DST, orice pozitie de rezerva la F.M.I. si disponibilitatile de valuta in monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la bancile comerciale, orice active in monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva angajate drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva utilizate in contracte forward si metalele pretioase, altele decat aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la pretul contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie si disponibilitatile in DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31 martie 1999, activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, aveau valoarea de 2.107 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 908 milioane dolari S.U.A.r
Pentru scopurile programului, pasivele externe ale B.N.R. se definesc ca imprumut, depozit, operatiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garantie) si pasive forward ale B.N.R. in monede convertibile catre rezidenti si nerezidenti, ca si obligatiile ce decurg din depozitele in valuta ale bancilor comerciale rezidente la B.N.R. (exclusiv pasivele BANCOREX); achizitiile F.M.I.; imprumuturi de pe pietele internationale de capital; si creditele „punte” de la Banca Reglementelor Internationale (B.R.I.), banci straine, guverne straine sau alte institutii financiare, indiferent de scadenta lor. Rascumpararile obligatiunilor B.N.R. (valoare nominala) vor fi excluse din obligatiile externe ale B.N.R. Obligatiile denominate in yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap (Samurai I la 108,25/dolar S.U.A. si Samurai II la 111,9/dolar S.U.A.). La 31 martie 1999, pasivele externe ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.912 milioane dolari S.U.A., inclusiv 296 milioane dolari S.U.A. reprezentand depozite in valuta ale bancilor comerciale la B.N.R. (exclusiv, pasivele BANCOREX).r
Toate activele si pasivele denominate in valute convertibile, altele decat dolarul S.U.A., trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb fata de dolarul S.U.A. din 31 martie 1999. Toate modificarile in definirea sau evaluarea activelor ori a pasivelor, precum si detaliile operatiunilor privind vanzarile, cumpararile sau operatiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.r
Pe perioada programului AEN ale B.N.R. vor fi subiectul a doua ajustari automate. Prima va corecta AEN ale B.N.R. pentru sumele finantarii externe brute1) care se abat de la nivelurile programate (pe o baza cumulata).r
iulie 1999t330 milioane dolari S.U.A.r
octombrie 1999t568 milioane dolari S.U.A.r
decembrie 1999t652 milioane dolari S.U.A.r
Concret, daca intrarile din finantarea externa:r
(1) depasesc limitele din program, limita inferioara a AEN la trimestru va fi marita cu valoarea integrala a finantarii suplimentare;r
(2) nu indeplinesc limitele stabilite in program, limita inferioara a AEN va fi micsorata cu 330 milioane dolari S.U.A. la 31 iulie, dar pentru restul anului suma ajustarii cumulate nu poate depasi valoarea de 200 milioane dolari S.U.A.;r
(3) atunci cand B.N.R. va prelua obligatiile BANCOREX catre bancile straine, in valoare de 287 milioane dolari S.U.A., tinta AEN va fi ajustata in sensul scaderii cu o suma echivalenta. Tinta pentru sfarsitul lunii decembrie va fi ajustata, in sensul majorarii, in masura in care activul corespunzator este retras. Modul de tratare a activului corespunzator este redat in anexa B-I.r
III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar catre bugetul general consolidatr
tPlafontEfectivr
t (in miliarde