La sfârșitul anului trecut, cu câteva zile înainte de Revelion, guvernul de atunci a aprobat o ordonanță referitoare la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Ca în multe alte rânduri, actul normativ a fost promovat mai mult decât discret, adică fără ca nimeni de la fisc sau de la Ministerul Finanțelor, să explice rațiunea prevederilor ordonanței.
În esență, noua ordonanță vine cu o noutate. Funcționarii de la ANAF vor primi ca fond de premiere 15% din încasările care provin din amenzi. Desigur, textul ordonanței este mai tehnic și sună în felul următor: ”plata premiilor pentru funcționarii ANAF se face prin alocarea unei cote de 15% din încasările provenind din obligații fiscale principale și accesorii, din valorificarea bunurilor confiscate, precum și din prejudiciile și confiscările de sume din dosare penale inițiate ca urmare a unor sesizări ale funcționarilor ANAF”. Pare destul de complicat, dar este destul de simplu. Funcționarii fiscului vor avea alocat, ca fond de premiere 15% din încasările din amenzi. Efectul acestor prevederi asupra companiilor nu este greu de ghicit. Inspectorii fiscali vor forța aplicarea amenzii, eventual în cuantum maxim, pentru a crește fondul de premiere.
Lucrurile sunt însă mai complicate de atât. Avem deja două comentarii interesante: de la un consultant fiscal, Adrian Luca și de la un avocat, Dan Dascălu. Explicațiile merită sintetizate, pentru a înțelege că implicațiile sunt mai complexe.
Prima observație importantă este că prin această ordonanță o parte din veniturile colectate de ANAF nu mai sunt ale statului, ci ale fiscului. Cu alte cuvinte, în loc ca impozitele colectate de la contribuabili pentru a ajunge la bugetul de stat urmând a fi alocate în folosul comunității, ajung să fie cheltuite de către o instituție de stat, respectiv de către ANAF. O abordare pe care avocatul Dan Dascălu o găsește a fi discutabilă din punctul de vedere al constituționalității.
Apoi, de ce 15% și nu 10% sau 20%? Și, mai important, ANAF nu este singura instituție de control din România. Dacă și Inspecția Muncii, de exemplu, va dori să aibă același statut ca ANAF?
Pe de altă parte, într-un an în care începe să se aplice legea de salarizare unitară, varianta de premiere promovată pentru ANAF face notă discordantă față de principiul legii. Adică, s-a introdus, pe „ușa din dos”, o metodă de premiere a funcționarilor de la fisc. Practic, suntem în fața unei prime derogări majore de la construcția legii de salarizare unitară. Iar trecutul ne arată că orice breșă creată în lege va fi urmată de alte derogări.
În principiu, însă, toți specialiștii sunt de acord ca angajații fiscului trebuie să aibă salarii decente. Cum se poate defini un salariu decent este o dezbatere separată.
Dincolo de premierea angajaților fiscului, tema importantă este modernizarea ANAF. În anul 2013, printr-un împrumut de 70 milioane de euro de la Banca Mondială s-a creat un program de modernizare a ANAF care ar fi trebuit să se încheie anul acesta. Anul trecut, fostul președinte al ANAF, Bogdan Stan, a declarat la RFI că programul a stagnat, respectiv în anii 2015 și 2016 nu s-a făcut nimic.
Țintele modernizării agenției fiscale erau legate de îmbunătățirea relației dintre fisc și contribuabil, simplificarea procedurilor și informatizarea sistemului. Câteva progrese se văd. S-a îmbunătățit depunerea online a declarațiilor fiscale. S-a înființat un sistem de asistență pentru contribuabili. Și în sediile administrațiilor locale a apărut un automat care distribuie bonuri de ordine pentru cozile de la ghișee.
Programul de modernizare realizat cu consultanță de la Banca Mondială avea obiective clare și termene-limită de realizare. În acest moment, nu este deloc clar în ce fază se află derularea programului, care sunt realizările și cât de mari sunt întârzierile. Este mai simplu să premiezi funcționarii cu 15% din amenzi, decât să informatizezi și să modernizezi fiscul.
