Ordonanța-trenuleț a fost concepută pentru a genera venituri suplimentare, spune ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. Totuși, unele dintre prevederile sale au fost diminuate, ceea ce ridică întrebări privind atingerea obiectivelor bugetare fără majorări de taxe și impozite.
Tanczos Barna se așteaptă la încasări suplimentare de 40 și 50 de miliarde
Bugetul pe 2025 se bazează pe venituri suplimentare estimate la 26-27 de miliarde de lei, dintre care 6-7 miliarde de lei ar trebui să provină din măsurile fiscale ale ordonanței-trenuleț. Cu toate acestea, unele dintre restricțiile impuse prin acest act normativ au fost diminuate, în special în ceea ce privește creșterea salariilor în companiile de stat profitabile care operează pe o piață concurențială.
Ministrul estimează că România ar putea obține între 40 și 50 de miliarde de lei încasări suplimentare în 2025, chiar și în contextul unei aplicări mai relaxate a ordonanței. Deși efectele acesteia au fost atenuate în anumite sectoare, rămâne un instrument important pentru echilibrarea bugetului.
„Cu siguranță, încasările suplimentare vor fi mai mari decât 20 de miliarde. Ar trebui să realizăm undeva între 40 și 50 de miliarde încasări suplimentare, lucru posibil în 2025. Diluarea, să formulez așa, a măsurilor de restrictive din ordonanța de la sfârșitul anului 2024 se referă la posibilitatea de a crește salariile la companii care sunt profitabile, companii ale statului, dar care lucrează sau funcționează pe o piață concurențială.
De exemplu, Hidroelectrica contribuie semnificativ la buget și prin dividende și prin impozite plătite, n-aș avea o problemă, ca la Hidroelectrica, într-o competiție cu ceilalți producători de energie, să existe strict decizii economice, de profitabilitate și de aducerea celor mai buni specialiști la Hidroelectrica, ca să producă cât mai mult profit și să plătească dividende la stat”, a declarat ministrul pentru ProTV.
O parte dintre modificările aduse vizează companiile de stat
O parte dintre modificările aduse ordonanței-trenuleț vizează companiile de stat care generează profit și funcționează într-un mediu concurențial. În aceste cazuri, oficialii consideră justificată creșterea salariilor pentru atragerea și menținerea specialiștilor necesari.
Hidroelectrica este un exemplu relevant, fiind un contributor important la buget prin dividende și taxe. Ministrul Finanțelor susține că, în condițiile în care compania concurează pe piața energiei și generează profit, deciziile privind salarizarea ar trebui luate pe criterii economice, fără restricții impuse de stat. Situația este similară și în industria militară, unde unele companii funcționează la capacitate maximă și înregistrează vânzări crescute.
„Și la alte companii, unde lucrurile sunt bine, în industria militară de exemplu, de armament, sunt câteva companii care deja lucrează în trei schimburi, acolo nu e o problemă să ai salarii mari dacă ai producție și vânzare si ești pe piață concurențială, ok, și ai profit, deci lucrurile trebuie analizate în context. Dar efectul ordonanței se văd și la agențiile de rating, am reușit să ne păstram încadrarea pe o economie stabilă, chiar dacă avem o perspectivă negative, care depinde foarte mult de situația politică și de execuția bugetară. Sunt cele două elemente foarte importante pentru outlook-ul negativ”, a completat ministrul.
România și-a menținut ratingul de stabilitate economică, însă perspectivele rămân negative
Un alt efect al ordonanței-trenuleț se observă la nivelul agențiilor de rating. România și-a menținut ratingul de stabilitate economică, însă perspectivele rămân negative.
Acestea depind în mare măsură de doi factori esențiali: situația politică și execuția bugetară.
