Bursa de Valori București (BVB) a deschis pe roșu ultima sesiune de tranzacționare din 2024, înregistrând o scădere pe toți indicii principali. Rulajul pe piață a ajuns la 9,73 miliarde de lei în primele 30 de minute de tranzacționare. Aceasta este o reacție directă la adoptarea ordonanței de austeritate „trenuleț” de către Guvernul Ciolacu, care urmează să adâncească incertitudinea pe piață. Prin majorarea impozitului pe dividende și impunerea unor taxe suplimentare pentru anumite sectoare, ordonanța va afecta negativ atât investitorii cât și companiile listate pe BVB.
Bursa afectată drastic. Scăderi pe piață, cu excepții notabile
În prima parte a zilei de luni, indicele BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, a scăzut cu 1,20%. De asemenea, indicele BET-Plus, ce include cele mai lichide 43 de acțiuni de pe BVB, a avut o scădere de 1,14%.
Indicele blue-chip BET-XT, ce urmărește cele 25 de titluri cele mai lichide, a înregistrat o depreciere similară de 1,13%. De asemenea, indicele BET-FI al SIF-urilor a înregistrat o scădere de 0,70%, iar indicele BET-NG, dedicat sectorului energetic, a pierdut 1,12%.
Printre acțiunile care au avut performanțe pozitive în prima parte a zilei se numără Sinteza (+14,55%), UCM Reșița (+9,73%) și Artego (+4,64%). În schimb, acțiunile Condmag (-10%), Oil Terminal (-4,17%) și Rompetrol Rafinare (-3,57%) au înregistrat scăderi semnificative.
Ordonanța „trenuleț” și impactul său asupra pieței
Ordonanța de austeritate introdusă de Guvernul Ciolacu, cunoscută sub numele de „trenuleț”, include măsuri fiscale care vor avea un impact direct asupra investitorilor și companiilor listate.
Una dintre măsurile majore prevede majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, începând cu 1 ianuarie 2025. Aceasta va afecta în mod direct profitabilitatea companiilor și atragerea de investiții pe piața de capital.
De asemenea, ordonanța prevede înghețarea salariilor și pensiilor, măsură ce va reduce consumul și, implicit, veniturile companiilor din sectoare precum retail și servicii.
O altă măsură controversată este introducerea unei taxe pe construcții, cunoscută și sub numele de „taxa pe stâlp”, care va lovi în special companiile din domeniul energetic.
Această taxă a fost introdusă pentru prima dată în timpul Guvernului Ponta 1 și eliminată în 2017, dar acum va reveni, iar impactul său asupra companiilor mari, cum ar fi Petrom, Hidroelectrica și Romgaz, ar putea fi semnificativ.
Efectele asupra companiilor din sectorul IT
Ordonanța afectează și sectorul IT, care până acum beneficia de facilități fiscale semnificative. ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, a exprimat îngrijorare față de decizia de a elimina aceste facilități înainte de termen, prevăzute pentru 2028.
Eliminarea facilității fiscale pentru IT-iști ar putea pune în pericol stabilitatea unui sector esențial al economiei, care a fost una dintre cele mai performante ramuri din România în ultimii ani.
„ANIS avertizează că astfel de măsuri riscă să izoleze România pe scena globală a tehnologiei prin descurajarea investiţiilor şi intenţiilor companiilor pentru piaţa din România, şi să compromită eforturile de a transforma economia într-una digitală şi competitivă” a declarat asociația.
Acest sector ar putea fi grav afectat de noile reglementări fiscale, iar unele companii ar putea să își regândească strategiile de investiții.
Impactul asupra Pilonului II de pensii
O altă măsură din cadrul ordonanței va afecta 8,2 milioane de salariați români care investesc indirect prin Pilonul II de pensii la Bursa de Valori.
Totuși, pentru Pilonul II, există și o veste pozitivă: facilitățile fiscale aplicabile în sectorul construcțiilor, agricol și IT vor fi abrogate integral, iar contribuțiile la Pilonul II vor fi redirecționate integral în conturile personale ale salariaților.
Mihai Bobocea, purtător de cuvânt al APAPR, a explicat că măsura va face ca aproape 1 milion de salariați să revină cu contribuțiile lunare în Pilonul II, iar angajatorii vor reține și vor vira integral cota de CAS de 25%. Chiar dacă unii salariați nu vor considera aceasta o veste bună, Bobocea a subliniat că economisirea acestor fonduri pentru pensii pe termen lung este o soluție mai sigură.
Această măsură a fost inclusă ca obiectiv în PNRR și era așteptată în 2025, iar eliminarea facilității fiscale din acest sector va contribui la o alocare mai eficientă a resurselor pe termen lung.
