Ordonanța Trenuleț a fost adoptată tacit de Senat
Senatul a aprobat automat, fără dezbatere, Ordonanța Trenuleț, care introduce măsuri de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor statului. Aceste măsuri sunt menite să stabilizeze economia și să asigure o gestionare mai atentă a banilor publici. Pentru că termenul limită pentru dezbatere și vot a trecut pe 2 martie, ordonanța a fost considerată aprobată automat, iar acest lucru a fost anunțat de președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean.
„Aceste soluții sunt aprobate în contextul în care România și-a asumat, potrivit Planului bugetar pe termen mediu și lung, o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în anul 2024 la sub 3% în anul 2031”, explică inițiatorul.
Senatorii din Opoziție sunt nemulțumiți
Senatorii din Opoziție sunt nemulțumiți că Ordonanța Trenuleț a fost aprobată fără discuții în Senat. Senatorul USR Violeta Alexandru spune că acest lucru s-a întâmplat din „frică”.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, critică faptul că nu s-au respectat regulile normale ale Parlamentului, iar Gheorghe Vela, liderul senatorilor POT, cere ca ordonanța să fie analizată din nou în comisii înainte de a fi adoptată.
Impozitul pe construcții va fi de 1% din valoarea clădirilor
„Elaborarea normelor privind taxa pe construcții speciale (‘taxa pe stâlp’) a început și fiecare sector va fi invitat la discuții pentru ca aceste norme să fie finalizate până la finele lunii martie, așa cum prevede Ordonanța privind unele măsuri fiscal-bugetare. Construcțiile speciale sunt diverse. Am început activitatea.
Am început elaborarea normelor, am stabilit sectoarele care vor fi tratate și vom avea dialog cu fiecare sector în parte, pentru că fiecare zonă trebuie tratată diferit. Avem, pe de o parte, producția de energie. În domeniul energiei, pe producție avem anumite construcții speciale, pe transport de energie avem alte tipuri de construcții speciale, stâlpii, de exemplu.
Avem zona transporturilor, unde avem drumuri, căi ferate. Avem zona portuară, acolo, avem zone de platforme. Avem exploatare de gaze, de țiței, acolo avem alt tip de construcție specială. Agricultura – construcții speciale, silozuri, platforme și acolo. Deci, fiecare sector o să fie invitat la discuții și o să vorbim cu aceste companii private sau de stat pentru a finaliza normele până la sfârșitul lunii martie, așa cum prevede ordonanța”, a explicat Tanczos Barna, ministrul Finanțelor.
Ordonanța Trenuleț prevede că impozitul pe construcții va fi de 1% din valoarea clădirilor pe care o firmă le deține la 31 decembrie anul anterior. Totuși, din această sumă se scade valoarea clădirilor pentru care se plătește deja impozit pe clădiri. De asemenea, și clădirile din parcurile industriale, științifice și tehnologice care nu sunt scutite de impozit vor trebui să plătească această taxă.
Excepții de la Ordonanța Trenuleț
Guvernul Ciolacu 2 a adoptat o ordonanță de urgență care adaugă mai multe excepții la ordonanța trenuleț, iar aceasta a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial.
Documentul permite:
- Angajări în spitale și alte instituții publice care oferă servicii medicale.
- Creșteri salariale și angajări în companiile de stat listate la bursă și în cele cu producție strategică pentru țară.
- Plata muncii făcute de polițiști și militari în zilele libere.
În schimb, ordonanța suspendă majorarea de 25% a salariilor pentru angajații din sectorul silvic.
Polițiștii și militarii vor fi plătiți pentru zilele libere muncite
Guvernul Ciolacu 2 a făcut o excepție de la ordonanța trenuleț și a decis să plătească munca făcută în zilele libere de către polițiști, militari și salvamontiști.
Decizia vine după ce mii de polițiști au protestat în București împotriva măsurilor din ordonanță. Astfel, Executivul a aprobat o ordonanță de urgență care menține, pentru 2025, plata muncii în zilele de weekend, sărbători legale și alte zile nelucrătoare la același nivel ca în noiembrie 2024.
Polițiștii, militarii și angajații din penitenciare vor fi plătiți și pentru orele suplimentare lucrate peste program, dacă acestea nu pot fi compensate cu timp liber în termen de 90 de zile. Plata acestor drepturi se va aplica și pentru luna februarie 2025, în întregime.
Liber la angajări la stat în structurile medicale de urgență
Ordonanța Trenuleț a blocat angajările la stat începând cu 1 ianuarie 2025, dar cu câteva excepții. Executivul a modificat acum aceste excepții, permițând:
- Angajarea medicilor, farmaciștilor și medicilor stomatologi rezidenți care au promovat examenul de specialitate.
- Angajări în instituțiile care oferă servicii medicale de urgență, inclusiv spitale și centre de primiri urgențe.
- Posturi disponibile în structurile Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne, administrațiile locale și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care gestionează apelurile de urgență 112.
Angajații din companiile de stat își vor menține indemnizațiile de hrană și alte drepturi salariale
Guvernul Ciolacu 2 a introdus noi reguli pentru companiile de stat sau cele unde statul este acționar principal. Acestea pot crește cheltuielile cu salariile în 2025, dar doar în anumite condiții:
- Pot păstra salariile la nivelul din 30 noiembrie 2024 și pot crește doar dacă este vorba de majorarea salariului minim pe economie.
- Nu au voie să acorde alte măriri de salarii în 2025.
- Tichetele de masă și alte beneficii de acest tip rămân la același nivel ca la finalul anului 2024.
- Angajații care lucrează în subteran cel puțin jumătate din timpul de lucru vor primi o masă caldă sau echivalentul în bani de 35 de lei pe zi.
- Bonusurile și primele din 2024 rămân neschimbate. Dacă o companie a avut pierderi și estimează că va avea și în 2025, poate acorda aceste beneficii doar dacă reduce pierderile cu cel puțin 5%.
- Nu se pot face angajări noi în 2025 față de numărul de salariați din 2024.
Aceste reguli îi afectează și pe angajații Metrorex, care luna trecută au protestat pentru că nu mai pot fi făcute angajări și nu vor primi majorarea salarială de 1.050 de lei negociată în decembrie.
Companiile de stat listate și cele care dețin capacități de producție de interes strategic național pot crește salariile și pot face angajări
O nouă excepție de la ordonanța trenuleț permite creșterea salariilor în anumite companii de stat sau în cele unde statul este acționar principal. Astfel, companiile listate la bursă, precum Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, pot majora salariile angajaților în acest an. Decizia vine după ce angajații din sectorul energetic au amenințat cu greva.
Pe lângă acestea, și alte companii de stat pot crește salariile dacă au un rol strategic pentru securitatea țării și îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
- au avut profit în cel puțin unul dintre ultimii trei ani;
- sunt implicate în proiecte tehnologice și industriale pentru securitate și apărare;
- derulează investiții strategice aprobate de Executiv;
- trec printr-un proces de reorganizare, restructurare sau modernizare;
- implementează proiecte finanțate din fonduri europene.
În toate aceste companii se va putea face angajări pentru posturile vacante.
Schimbare cu miză de 300 milioane de euro din PNRR
Noua ordonanță schimbă regulile privind concedierile și plățile compensatorii pentru angajații din companiile de stat. Dacă o companie de stat sau una unde statul este acționar majoritar face concedieri colective, angajații pot primi cel mult 12 salarii compensatorii. Aceste companii pot oferi bonusuri sau compensații la pensionare, dar suma maximă nu poate depăși valoarea unui salariu.
O altă măsură din ordonanță permite deblocarea a 300 de milioane de euro din PNRR, bani care fuseseră blocați din cauza numirii unor șefi incompatibili la companiile de stat. Pentru a rezolva problema, ordonanța permite înlocuirea membrilor din Consiliile de Administrație, oferindu-le în schimb cel mult 6 salarii compensatorii.
Se suspendă majorarea cu 25% a salariului de bază pentru personalul silvic
Guvernul Ciolacu 2 a decis joi că, în 2025, nu se va mai aplica o prevedere din Codul Silvic care prevedea o creștere de 25% a salariilor pentru angajații din domeniul silvic, inclusiv cei de la Romsilva, Gărzile Forestiere și alte instituții din acest sector.
