Decizia autorităţilor de a înfiinţa o companie energetică integrată lasă nerezolvate problemele grave ale capacităţilor din sectorul de generare a energiei. Cu toate că instituirea unei companii de anvergură regională (ce va include în partea de producţie complexurile Turceni, Rovinari şi societatea Hidroelectrica) prezintă avantajul deţinerii unui jucător suficient de puternic pentru a se implica în proiectele energetice europene, constituirea acesteia nu va rezolva p
Decizia autorităţilor de a înfiinţa o companie energetică integrată lasă nerezolvate problemele grave ale capacităţilor din sectorul de generare a energiei.
Cu toate că instituirea unei companii de anvergură regională (ce va include în partea de producţie complexurile Turceni, Rovinari şi societatea Hidroelectrica) prezintă avantajul deţinerii unui jucător suficient de puternic pentru a se implica în proiectele energetice europene, constituirea acesteia nu va rezolva problemele legate de necesarul uriaş de investiţii pentru retehnologizare şi pentru alinierea la cerinţele privind protecţia mediului.
Nimeni nu s-a gândit ce se va întâmpla cu producătorii de energie care rămân în afara companiei naţionale. Este vorba, evident, de producătorii din sectorul termo care nu au capacitatea de a-şi asigura resursele financiare pentru investiţii. Până în acest moment, încă nu s-a făcut o analiză clară a unităţilor în care merită să se facă investiţii şi a celor care este mai eficient să fie închise. În acelaşi timp, statul nu s-a decis ce vrea să scoată la privatizare şi ce vrea să menţină sub control într-un domeniu considerat strategic.
Listare la bursă sau reorganizare?
Complexul energetic Craiova, spre exemplu, care se numără printre unităţile din sectorul termo cu unul dintre cele mai bune preţuri pentru energia produsă şi care asigură 9% din producţia de energie electrică la nivel naţional, are un viitor incert.
Strategia acţionarului majoritar, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), prevede, în scopul asigurării resurselor financiare, listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unui pachet de acţiuni ce ar putea ajunge la 10%-15%. Pachetul de acţiuni ce va fi listat la BVB urmează să fie stabilit de AVAS în funcţie de necesarul de investiţii pe care societatea nu îl poate acoperi din fonduri proprii. Se uită însă că în cazul altor societăţi din sectorul energetic care au fost listate la BVB, precum Transelectrica şi Transgaz, procesul a durat mai bine de un an. Or, de la finele lui 2010, încep să curgă termenele de închidere a grupurilor pentru neconformarea la cerinţele de mediu. În plus, soluţia de finanţare prin piaţa de capital nu este considerată de unii experţi a fi optimă pentru capacităţile de generare. „Atragerea de finanţare pe piaţa de capital poate fi eficientă pentru activităţile reglementate, de tip Transgaz sau Transelectrica, în condiţiile unei încrederi în predictibilitatea cadrului de reglementare. Dar ea nu poate constitui o soluţie pentru activităţi de natură concurenţială, de tipul generării de energie electrică“, au precizat experţi din piaţă.
O problemă majoră a complexului Craiova este modul în care a fost constituit. Spre deosebire de celelalte două complexuri, Turceni şi Rovinari, care îşi asigură din producţia proprie peste 60% din necesarul de cărbune, la Craiova numai circa 10% din consumul de cărbune este acoperit din carierele proprii. Diferenţa de aproape 90% din necesar este achiziţionată de la Societatea Lignitului (SNLO) Târgu-Jiu. Aşa se explică şi preţul mai ridicat al energiei produse la Craiova comparativ cu Turceni şi Rovinari. Faptul că nu dispune de sursă de combustibil este un minus la capitolul atractivitate în faţa unor potenţiali investitori. „Craiova este acum un complex doar pe hârtie. În situaţia în care se constituie compania energetică naţională, consider că se impune o reorganizare a SNLO şi a complexului Craiova în aşa fel încât să rezulte o entitate viabilă“, consideră Ion Pisc, preşedintele Federaţiei sindicale Energetica. Ideea ar fi ca în structura complexului energetic Craiova să fie integrate exploatările de lignit care i-ar asigura minimum 80% din necesarul anual de circa şapte milioane tone de lignit.
Societăţile mixte aşteaptă un ok de la MEF
Nici pentru unităţile din structura Termoelectrica situaţia nu este mai clară. Cu toate că Termoelectrica a beneficiat de un ajutor de stat de 2,17 miliarde lei (prin OUG nr. 128/2006), situaţia financiară a acesteia continuă să fie precară din cauza pierderilor istorice de 1,2 miliarde lei. În plus, conducerea Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) nu pare să se grăbească cu înfiinţarea societăţilor mixte anunţate, ci, dimpotrivă, tărăgănează întregul proces. La începutul anului trecut, au demarat procedurile de atragere a unor investitori privaţi în constituirea unor societăţi mixte, care ar urma să construiască şi să opereze grupuri noi la termocentralele Borzeşti, Doiceşti, Brăila şi Galaţi. Cu toate că, de mai bine de patru luni, la ultimele trei centrale au fost stabilite firmele câştigătoare, MEF nu face anunţul oficial şi nu dă undă verde pentru începerea negocierilor cu investitorii selectaţi. S-a ajuns chiar la situaţia aberantă ca sindicatele din sector să ceară premierului intervenţia la MEF pentru deblocarea procesului. Deciziile privind aceste unităţi trebuie grăbite pentru că încep să se închidă grupurile pentru neconformarea la cerinţele de mediu (un grup la Doiceşti, două la Brăila şi la Borzeşti) şi, totodată, există riscul ca acestea să fie complet scoase din piaţă din cauza costurilor de producţie ridicate.
Complexul energetic pe huilă
O altă structură considerată ca fiind necesară pentru asigurarea viabilităţii centralelor ce utilizează huila şi a minelor din Valea Jiului este un complex energetic care să includă termocentralele Deva şi Paroşeni şi exploatările de cărbune care le asigură necesarul de consum. Ideea este mai veche, dar nu a fost concretizată. Un astfel de complex este justificat prin faptul că peste 85% din producţia anuală a Companiei Huilei Petroşani este destinată termocentralei Mintia-Deva. „Dacă la Deva nu rămân să funcţioneze cel puţin patru grupuri, Valea Jiului moare“, a declarat Ion Pisc. Din 2010, exploatările de huilă nu vor mai primi subvenţii de la stat.
Capital – Editia nr.14, data 9 aprilie 2008