Principalele probleme semnalate de reprezentanții celor patru asociații au fost statutul incert al Organizațiilor de Management al Destinației și promovarea precară a României ca destinație turistică, lipsa unei comunicări și a parteneriatului public –privat în industrie, deficitul de forță de muncă în turism cauzat de depopularea masivă a tării și legislația care nu permite în acest moment adoptarea unor soluții viabile pentru limitarea efectelor acestuia. În afară de problema numerică, industria se confruntă și cu problema de calitate, respectiv educația și calificarea celor care lucrează în industrie.

Acestia au semnalat o dată în plus că promovarea precară a României ca destinație turistică este una dintre frânele cu care se confruntă turismul în România. Ei propun guvernanților o deschidere mai mare către parteneriat, pentru a conlucra în scopul atragerii mai multor turiști în România și a folosirii eficiente a fondurilor disponibile din taxele de turism.

”OMD-urile care ar pune în aplicare strategia de turism sunt de un interes major ptr. industria noastră. Nimeni din industrie nu are nicio obiecție asupra OMD –numai așa vom reuși să dezvoltăm turismul și la nivel local. Forța de muncă devine însă o problemă ce poate fi mai gravă decât o criză economică”, a spus Nicolae Demetriade, presedinte ANAT.

Deficit de peste 50.000 persoane, doar în industria hospitalității

În contextul depopulării masive a României, cu peste 4 milioane de români plecați deja la muncă în străinătate și cu mii de români ce părăsesc țara în fiecare zi, industria hospitalității se confruntă cu un deficit de forță de muncă fără precedent.

Potrivit estimărilor reprezentanților asociațiilor din turism, un disponibil de 50.000 persoane dornice de muncă ar fi absorbit imediat doar de turism, sector în care lucrează astăzi în România peste 450.000 persoane. ”Industria turismului, la fel ca a construcțiilor, este puternic afectată de lipsa forței de muncă. Avem 10.000 oameni pe care îi putem atrage, și 4 milioane care au plecat. Suntem în fața unui paradox: avem clienți, industria funcționează, conceptele de restaurante funcționeaza, însă nu avem cu cine să-i servim”, a declarat Dragoș Petrescu, președinte HORA.

 

”De 1 an de zile se simte agresiv deficitul de forță de muncă. Ne-am dus la oficiali, dar nu există o cultură a relației dintre noi și autorități. Trebuia să fim invitați la o discuție. Suntem afectați din multe perspective: scad serviciile, pentru că dacă nu ai pe cine sa angajezi, angajezi pe oricine, 10% dintre unitățile de pe litoral nu deschid anul acesta din lipsă de personal. Este imposibil să cer performanța dacă știu că dacă angajatul pleacă, nu am cu cine să lucrez”, a declarat și Mohammad Murad, președinte FPTR.

Una dintre soluțiile pe care reprezentanții asociațiilor din turism le propun guvernanților este susținerea transferului din mediul rural în mediul urban prin posibilitatea de a deduce cheltuielile de cazare, transport și masă, fără ca acestea să fie asociate veniturilor salariale. Această măsură ar încuraja jucătorii din turism să investească în relocarea forței de muncă din medii rurale, cu posibilități reduse de angajare la nivel local, către centrele de afaceri din mediul urban.

În cazul în care măsura relocării nu este suficientă pentru acoperirea deficitului de forță de muncă, reprezentanții asociațiilor din turism susțin că unica șansă pentru dezvoltarea turismului și investițiilor în România rămâne importul de forță de muncă din spațiul extra-comunitar.  
În acest context, reprezentanții asociațiilor din turism cer autorităților măsuri imediate care să permită importul de forță de muncă:
•    creșterea contingentului de lucrători străini –în prezent acesta este de 10.000 de permise de muncă, insuficiente pentru a deservi nevoia de forță de muncă din economie
•    eliminarea tratamentului preferențial acordat lucrătorilor non-UE în ceea ce privește salariul minim garantat. În prezent acesta este stabilit la nivelul salariului mediu pentru angajații non-UE, față de salariu minim, pentru români
•    ușurarea procedurilor și scurtarea timpului necesar pentru obținerea permiselor de muncă și echivalare a studiilor.

 

Potrivit evaluărilor realizate de organizațiile din industrie, adoptarea rapidă a măsurilor propuse ar putea genera venituri considerabile la bugetul de stat. Fără a pune la socoteală veniturile la nivel de economie prin dezvoltarea infrastructurii turistice și atragerea unui număr mai mare de turiști în România, aceștia estimează venituri bugetare de peste 500 milioane de euro proveniți exclusiv din plata contribuțiilor aferente salariilor plătite celor 50.000 angajați noi necesari în turism.

Soluții pentru a îmbunătăți educația profesională

Reprezentanții asociațiilor din hospitalitate au mai remarcat și necesitatea parteneriatului cu autoritățile în ceea ce privește educația profesională pentru industrie.

Aceștia reamintesc necesitatea susținerii industriei prin echivalarea rapidă a diplomelor obținute în străinătate, care ar încuraja repatrierea și revenirea în țară a mai multor români calificați în afara țării, precum și programele de învățământ dual și re-evaluarea direcțiilor învățământului profesional în concordanță cu solicitările industriei.