Ca să fac o paralelă, e ca și cu salariul nominal și salariul real. După Revoluție lumea sărea în sus de fericire de câte ori creșteau salariile. De ce? Fiindcă ea se raporta (fals) la o putere de cumpărare constantă a banilor. Adică lumea credea că dacă i se dublează salariul, atunci își va permite să cumpere de două ori mai multe produse. A trecut mult timp până când oamenii au învățat că “ce-i în mână e minciună” și că degeaba au ei în buzunar bancnote cu mai multe zerouri dacă prețurile cresc la fel de tare sau chiar mai repede. A fost nevoie de câțiva ani pentru ca oamenii să facă diferența dintre salariul nominal (cât figurează pe hârtie) și salariul real (cât poți să cumperi cu el), timp în care au fost fraieriți la greu de către guvern și banca națională. Dar, deoarece “nu poți să-i prostești pe toți tot timpul”, până la urmă lumea a învățat. Cum a învățat? Din experiență.
La fel stă treaba cu taxele, doar că este puțin mai greu de înțeles. Nu poți să pricepi DIN EXPERIENȚĂ că impozitarea firmelor îi face pe cetățeni mai săraci; eventual este nevoie de foarte mulți ani și de o rată mare de impozitare, pentru ca omul de rând să tragă concluzia că politica birurilor mari a fost nocivă pentru societate, fiindcă, uite, am rămas săraci și înapoiați. Dar altminteri este greu.
Din acest motiv este util să mergi la școală. Fiindcă așa cum există stomatologi (adică oameni pricepuți la problemele dentare), așa cum există compozitori (oameni pricepuți să inventeze melodii), așa cum există ingineri (adică meseriași în stare să construiască/repare un motor), tot la fel există și economiști, adică oameni specializați în această știință a alocării resurselor. Deci, are sens să te duci la școală ca să te învețe un economist ceea ce tu, om simplu, nu ai cum să înțelegi cu mijloace rudimentare. La fel cum un doctor îți poate spune de ce ai febră, tot așa un economist te poate lămuri în legătură cu incidența taxelor.
Hai să luăm un economist mainstream, adică un economist apreciat de marea majoritate a colegilor săi. Să luăm un economist mainstream foarte faimos: Nicholas Gregory Mankiw, de la Harvard. Iată ce zice Mankiw, în legătură cu incidența taxelor, în cursul său de anul I de facultate.
1. Dacă taxa îi afectează direct pe consumatori, atunci cererea scade, oamenii care încă își vor permite să cumpere produsul respectiv vor plăti mai mult pe el, iar vânzătorii vor încasa o sumă mai mică.
