„Noutăţile din acest an sunt lemnul de mesteacăn pictat cu diferite personaje – îngeri, figuri din desene animate, copii în portul popular. Adică acele figuri care am considerat că sunt mai plăcute pentru cei care doresc să le cumpere. Globurile din lemn de mesteacăn sunt pictate pe un lemn reciclat, pe care l-am adunat din Târgu Mureş, spre amuzamentul unora. În urmă cu un an, eram prin Târgu Mureş şi treceam pe o alee unde se curăţau copacii. Am adunat crengile de mesteacăn de acolo, le-am pus la uscat şi acum le-a venit rândul să le folosim. Altfel ar fi ajuns la tocat şi s-ar fi pierdut. Fiind un lemn foarte frumos, am zis că trebuie să facem ceva să se bucure şi alţii de el. Aşa că am decis să facem globuri pentru bradul de Crăciun, frumos pictate, dar cu marginile în culoarea naturală a mesteacănului”, a declarat Rodica Milăşan pentru Agerpres. 

Globurile din lemn, care sunt foarte uşoare şi nu împovărează bradul, sunt prezentate ca un succes al Târgului de Crăciun organizat în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, atât cele traforate, cât şi cele din mesteacăn. 

Rodica Milăşan ne-a explicat că, pentru ca un glob să prindă contur, prima oară lemnul trebuie tăiat, adică feliat, se şlefuieşte bine, apoi se face un contur, în funcţie de modelul dorit, şi se colorează. 

„Tăierea lemnului şi şlefuitul le face soţul, mie mi-e frică de maşinării, apoi eu le pictez. Lemnul trebuie să fie uscat, ca să nu crape, să nu se deformeze şi să nu fie greu. Participarea la târguri m-a făcut să observ că oamenii preferă tot mai mult lucruri ecologice, făcute de mână, lucrurile unicat. Aceste globuri sunt unicat, lemnul are o anumită formă, pictura e originală. Preţul e stabilit în funcţie de cerere, între 5 lei şi 15-20 de lei”, a arătat aceasta. 

Artista a precizat că, pentru constituirea stocurilor pentru târguri, toată familia contribuie, începând cu fiul ei – care este arhitect şi are un simţ artistic foarte dezvoltat şi care vine cu idei – şi soţul ei, care este sculptor. 

„Eu nu am făcut şcoală de arte, am învăţat din mers, chiar dacă am talent, nu mi-e cizelat. Noi lucrăm cu lemnul şi ne-am gândit că poate nu reuşim să vindem sculpturile chiar atât de bine, fiind lucruri mai scumpe, aşa că ne-am pus mintea la contribuţie şi am descoperit lucrurile mici, cum sunt şi globurile, care au o foarte mare căutare. Lemnul de mesteacăn e senzaţional, tot lemnul e frumos, dar acesta are un farmec aparte, fiind alb pe margini. De la an la an, ne gândim cam ce ar merge şi ne facem planul pentru anul viitor. Îmi pun apoi ideile în practică. Cred că am făcut peste 150 de globuri pictate, iar globuri din lemn traforat am făcut peste 1.000”, a arătat Rodica Milăşan. 

 

Confecţionarea ornamentelor de Crăciun reprezintă pentru artista mureşeană „o fantezie din copilărie”, când era nevoită să găsească cele mai frumoase soluţii pentru împodobirea bradului. 

„Am crescut la ţară, nu am avut prea multe lucruri de care să ne bucurăm, dar de Crăciun, tatăl meu mergea şi ne aducea câte un brăduţ. Era cea mai mare bucurie a noastră, la noi în sat nu toată lumea făcea brad, iar faptul că noi aveam, pentru noi era senzaţional. Făceam tot felul de globuri din coji de nuci, din hârtie. Era extraordinar. Nu m-am gândit atunci că o să ajung să împodobesc brazii altora”, a afirmat artista. 

Potrivit acesteia, sculpturile executate de soţul ei şi lucrurile „mărunte”, realizate de ea, reprezintă sursa de venit a familiei, care le asigură un trai decent. 

„Faptul că soţul e sculptor m-a ajutat să mă adaptez şi mi-a plăcut foarte mult stilul lui de viaţă. Era liber – deşi muncea mult, – avea o anumită libertate. Nu ne îmbogăţim, dar trăim bine din ceea ce facem, ne limităm la posibilităţile pe care le avem. Uneori vânzările merg mai bine, alteori mai rău, dar cel mai important e că suntem liberi şi facem ce ne place. Am fost angajată mulţi ani, dar când am renunţat, am savurat libertatea şi am început să fac ceea ce îmi place. Stau acasă şi lucrez. În momentul în care merg în târguri, ne expunem lucrările şi vine lumea şi le apreciază, e un sentiment foarte plăcut. Până la urmă, asta contează: ca cineva să îţi aprecieze muncă şi să se bucură de produsele respective”, a conchis Rodica Milăşan.