De asemenea, ministrul susţine că se are în vedere şi preocuparea ministerului de a notifica la Comisia Europeană scheme de calitate precum produs tradiţional, produs local, produs etic etc. „Noi deja am îmbrăţişat această idee a promovării produselor ecologice şi scriem şi un proiect de lege. Să creăm o piaţă din piaţa publică pentru produsele locale, produsele ecologice.

În primă fază, mai ales că sunt şi nişte decizii ale Comisiei Europene, ca măcar în şcoli – să începem în şcoli şi apoi în alte zone publice – să fie obligaţi să folosească aceste produse ecologice locale şi tradiţionale.

Există redundant această temă a produselor româneşti, cum reuşim noi să vindem produsele româneşti şi să oprim vânzarea produselor de afară. Legal nu putem interzice ca în magazinele din România, la retaileri, pe raft să vină produse din altă parte a UE. Cum nici ei nu ne pot interzice pe noi”, a declarat, în conferinţă de presă, ministrul.

Potrivit acestuia, o modalitate de promovare este educaţia, prin cumpărător: „Fie producătorii se asociază şi devin puternici în calitate de cooperatori şi reuşesc să negocieze cantităţi pe care să le vândă în supermarket, fie cumpărătorul responsabil şi îngrijorat de ceea ce se întâmplă cu truda ţăranului român caută şi cumpără doar produsele româneşti”.

Merele româneşti au devenit istorie?

„Cu copilul de mână, se duce şi întreabă: aveţi mere româneşti? Nu. Pleacă. Până găseşte mere româneşti. Şi dacă românii îngrijoraţi am face chestia aceasta, vă spun eu că în două luni toate magazinele o să caute să aibă produse româneşti. Deci cheia este şi la noi. Dar întreabă unii: ştiţi că produsele româneşti sunt mai scumpe? Ok şi ce dacă sunt mai scumpe? Dacă chiar suntem îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă, cumpărăm produse româneşti, pentru că cei cinci lei daţi pe kilogramul de mere rămân toţi cinci în ţară şi un leu se întoarce la noi, în spital, în şcoală, în pensii sau salarii. Cei doi lei pe care îi dăm pe un produs străin se duc însă toţi afară”, a menţionat Adrian Oros.

În opina lui, nu trebuie să fii mare economist ca să înţelegi, trebuie doar să gândeşti pozitiv. Aşa cum se întâmplă şi alte ţări. „De ce? Pentru că şi acasă, şi în familie – eu am fraţi în Canada şi în Franţa – li se spune copiilor tot timpul ce bune sunt produsele franţuzeşti, ce bune sunt produsele americane. Ei nici nu îşi pun problema să cumpere altceva. Doar dacă nu găsesc ceva. Şi de aceea produsele lor se vând mai întâi. Fără să pună etichete, fără să sfidezi reguli europene”, a spus Oros, citat de Agerpres.

În Europa, afirmă ministrul, lucrurile acestea se fac mult mai inteligent, prin notificarea de scheme de calitate.
„În 13 ani, Direcţia Generală Alimentară, pe care am găsit-o la minister, nu a notificat nicio schemă de calitate. Şi pe scheme de calitate – produs tradiţional, produs local, produs etic – poţi să vinzi produsele tale demonstrând că este un lanţ scurt, că nu poluezi etc., astfel încât să îţi favorizezi produsele locale. Noi am notificat până acum produs tradiţional ca schemă de calitate naţională şi europeană.

Am primit avizul de la CE, durează luni de zile, dar trebuie să insişti şi avem notificat schemă de calitate premium, schemă de calitate garantată şi schemă de reţetă consacrată veche. Şi mai avem încă două scheme, la care lucrează acum profesorul Fiţiu: produs local şi produs etic”, a precizat el.

Legea 28/2020, o lege aberantă

Potrivit ministrului Agriculturii, Legea 28/2020 privind comercializarea produselor alimentare este „aberantă”, fiind depusă, în regim de urgenţă, o modificare cu două puncte: termenul de plată şi posibilitatea de a percepe legal servicii şi taxe.

„Asta o să o modificăm, iar în paralel prin notificarea la Comisie a schemelor de calitate, vom promova produsele româneşti astfel încât să nu mai fim loviţi de infringement. O să facem o lege prin care să le spunem copiilor despre produsele româneşti. Prin Şcoala Altfel, sunt duşi peste tot o săptămână.

În Franţa, îi duc în fiecare trimestru în ferme, pentru că există ferme didactice, unde îţi laşi copilul vinerea, iar seara când te duci după el mai cumperi şi nişte produse. Tocmai pentru a apropia copilul şi părintele de fermă. Altfel rămân nişte poveşti, toată lumea se îngrijorează, din când în când, că dă bine, de ce nu consumăm produse româneşti„, a mai afirmat ministrul.