Nivelul consumului se menţine sub media din celelalte state europene, însă creşterile înregistrate de la an la an promit să reducă substanţial din diferenţă. Dintre toate tipurile de brânzeturi, produsul cel mai solicitat, în mediul urban, este caşcavalul.

Oferta de brânzeturi este foarte diversificată, categoria înregistrând, totodată, şi un trend ascendent, ca răspuns la o cerere din ce în ce mai mare. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, respectiv, cu eliminarea barierelor vamale, importurile au crescut exploziv, piaţa fiind invadată de noi sortimente. Totuşi, produsele autohtone rămân dominante în ofertă.

După cum rezultă din monitorizările Nielsen, pe segmentul „caşcavaluri“, cei mai importanţi jucători sunt Hochland, Friesland şi Delaco România, atât ca volum, cât şi ca valoare a vânzărilor, în timp ce primii trei producători de telemea sunt Friesland, Dorna şi Delaco. În ceea ce priveşte sortimentele de brânză tartinabilă (cremă de brânză), ierarhia este următoarea: Hochland, Unilever, Kraft, Friesland şi Bongrain.

Hochland şi-a început ascensiunea pe piaţa locală în categoria brânză topită, urmată de cea a caşcavalurilor. A urmat o diversificare rapidă a gamei de produse, de la crema de brânză proaspătă, la brânzeturile cu mucegai. Cele mai recente lansări au avut loc anul acesta, pe segmentul brânzeturilor maturate – Tilsit, Maasdamer, Gouda – şi pe cel al brânzeturilor rase – Especial Pizza şi Especial Pasta.

„Chiar dacă este încă legat de brânzeturile tradiţionale, consumatorul român îşi arată disponibilitatea de a încerca produse noi“, afirmă Elena Zloteanu, brand manager la Hochland România. „Acest tip de comportament este speculat în mod diferit de către producători: cei care au tradiţie pe plan local dezvoltă categoriile telemea şi caşcaval, în timp ce noii jucători, care vin cu expertiza pieţelor internaţionale, dezvoltă noi categorii, cum ar fi crema de brânză şi brânzeturile cu mucegai“, adaugă Elena Zloteanu.

Delaco „stă bine pe caşcaval“, după cum reiese şi din campania integrată lansată în urmă cu o lună. În portofoliul său se regăseşte o gamă variată de brânzeturi tradiţionale şi specialităţi, comercializate sub brandurile Delaco şi Del. La începutul acestui an, a preluat distribuţia exclusivă în România a produselor Zott, de provenienţă germană, acest parteneriat îmbogăţind oferta cu Mozzarella, Emmentaler şi brânză topită. Delaco este, totodată, distribuitorul Gouda Gold, aducând pe piaţă brânzeturi Gouda, produse la Sâmbăta de Sus, cu respectarea reţetei originale olandeze.

„Piaţa de brânzeturi va atinge în acest an valoarea de 500 de milioane de euro“, estimează Emese Mazilu, marketing manager la Delaco.

În opinia sa, la nivel naţional, cele mai solicitate produse sunt caşcavalul, Mozzarella, telemeaua şi feta, care deţin cote de piaţă importante, însă cel mai dinamic segment este cel al brânzeturilor speciale. În ceea ce priveşte importurile, „nivelul acestora a crescut, deşi prezenţa la raft este încă slabă“, susţine Emese Mazilu.
Toate categoriile de brânzeturi din portofoliul companiei Friesland au înregistrat creşteri ale vânzărilor, cu precădere telemeaua şi brânzeturile fermentate. Napolact are zece produse tradiţionale româneşti, aflate în proces de atestare în Uniunea Europeană: brânzeturile Năsal, Ţaga, Mănăştur, Târnava, Alpina; caşcavalurile Bobâlna şi Dej; brânza de burduf, telemeaua Huedin şi iaurtul Cedra.

72-7265-13studiudepiata42.jpgRecent, a fost lansată, sub un nou design, brânza fermentată cu pastă moale Năsal. Ambalajul de prezentare este integrat în noua identitate vizuală Napolact şi se prezintă sub forma unei cutii de lemn, element de noutate pentru produsele româneşti din categorie.

Reprezentanţii companiei Friesland consideră că, în următorii ani, vom trece printr-o perioadă de consolidare a pieţei, ceea ce, probabil, va duce la dispariţia producătorilor mici. De asemenea, este de aşteptat ca, până în 2012, să avem o piaţă mult mai dezvoltată şi segmentată clar în produse ieftine şi produse premium. Cu siguranţă, se vor bucura de succes jucătorii care vor veni cu produse noi, poziţionate pe o piaţă de nişă. În schimb, cei care vor miza pe produse deja existente, vor întâmpina o puternică rezistenţă din partea producătorilor locali.  

Urban vs. rural

Cascaval

• În primele opt luni ale acestui an, în gospodăriile din România s-a cumpărat cu 26% mai mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
• Vânzările au crescut datorită unui număr mai mare de consumatori atraşi de această categorie de brânzeturi.
• Piaţa caşcavalului este extrem de fragmentată şi disputată, iar primii doi producători, Hochland şi Friesland, acoperă aproape 30% din volumul total.
• Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se regăseşte în gospodăriile din mediul rural.
 
Brânza topita

• Consumul casnic a crescut, cantitativ, cu 15%, în perioada ianuarie – august 2007. Hochland continuă să fie principalul producător, respectiv principala marcă de brânză topită.
• Comerţul modern joacă un rol principal pe acest segment, deţinând 47% din vânzări, la nivelul întregii ţări.
• Mai mult de o treime din consumul total de brânză topită se înregistrează în rândul gospodăriilor cu copii până în 14 ani.
• Gospodăriile din mediul urban acoperă 44% din consumul total, iar cele din Bucureşti, 12%.
 
Crema de brânza

• Este o categorie cu un consum încă redus, dar cu o creştere semnificativă în primele opt luni ale anului în curs, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2006.
• Hochland este liderul pieţei, iar mărcile acestuia, Almette şi Hochland Creme, domină categoria.
• Familiile din mediul rural, care reprezintă 45% din gospodăriile din România, acoperă doar 13% din consum.
• Cele mai mari consumatoare de cremă de brânză sunt gospodăriile formate din trei şi patru persoane (57%).

Sursa: GfK România – panel de gospodării