Chipsurile sunt un adevărat pericol pentru organismul uman. Un studiu al experților Asociației Pro Consumatori (APC) a demonstrat cât de multe chimicale și prafuri conțin acestea. Pot fi considerate o otravă.
Un studiu al experților Asociației Pro Consumatori (APC) trage un semnal de alarmă în legătură cu ingredientele pe care o singură pungă de chipsuri o conțin. Mai exact, sursa citată arată că marea majoritate a chipsurilor care sunt comercializate în România conţin multe prafuri şi chimicale.
Studiul privind calitatea chipsurilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”, iar prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe părinţi să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru copii lor.
În același timp, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să atragă atenția părinților cu privire la existența pe piată a unor produse, care au un conținut ridicat de grăsimi, carbohidrați, sare și aditivi alimentari.
Pentru a avea rezultate concrete, APC a achiziționat 27 tipuri de chipsuri, care atrag consumatorii, în special copiii, prin grafica ambalajului.
În ceea ce privește ingredientele regăsite în compoziția chipsurilor analizate este vorba despre: carne de porc pudră (0,1%), carne de vită pudră (0,02%), extract de ardei gras (0,004%), smântână acră praf (0,8%), paprika (0,01%), caşcaval pudră (0,3%), extract de ardei roșu, pudră de oţet din vin, cartofi, cartofi pudră, fulgi de cartofi, glucoză afumată, ceapă pudră, roşii pudră, drojdie pudră, praf de zer dulce, lactoză pudră, grăsime din lapte pudră, drojdie pudră, zahăr, făină de grâu, făină de orez, mărar, pătrunjel, rozmarin, cimbru, busuioc, cacao pudră, extract de condiment, amidon din cartofi pregelatinizant, extract de drojdie, smântâna pudră, usturoi pudră, praf de extract de drojdie, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din soia, ulei de palmier, ulei de rapiță, ulei de floarea soarelui, maltodextrină, dextroză, brânză pudră, usturoi pudră, proteine din lapte, monoglutamat de sodiu, guanilat disodic, 5 ribonucleotide disodice, inozinat disodic, acid citic, clorură de calciu, clorură de potasiu, acid tartric, acid malic, coşenilă, caramel simplu, acetat de sodiu, lactat de calciu, aromă de fum si arome, fără a se specifica proveniența lor.
În urma analizelor făcute pe baza ingredientelor menționate anterior, APC România a descoperit că 44% din sortimentele analizate conţin acid citric, un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant.
Ce afecțiuni provoacă ingredientele din chipsuri
Acesta ooate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților. Totodată, el nu este recomandat în alimentația copiilor.
Pe de altă parte, în alte 37% din sortimentele analizate conţin monoglutamat de sodiu, un potenţiator de gust şi aromă, care provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului.
Acesta nu este recomandat în cazul femeilor însărcinate, nu este recomandat la copii, la bătrâni, dar nici la cardiaci. Un alt aspect subliniat de APC este faptul că 15% din sortimentele analizate conţin clorură de potasiu, cea care este folosită în general în agricultură ca îngrășământ chimic și ca fondant pentru protejarea aliajelor de oxidare.
Consumarea acestui ingredient poate declanşa sau agrava diverse boli precum afecţiuni renale, afecţiuni cardiace, hipertensiune, infarct miocardic şi diabet zaharat.
Totodată, 15% din sortimentele analizate conţin acid lactic, care este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive.
De menționat este faptul că alimentele care conțin acid lactic nu sunt recomandate la bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.