Ouăle vopsite sunt un simbol nelipsit al sărbătorilor pascale, aducând culoare și tradiție pe mesele românilor. Însă, în spatele aspectului festiv, se pot ascunde pericole reale pentru sănătate, mai ales atunci când vopseaua folosită nu este una alimentară.
Medicul toxicolog Radu Țincu atrage atenția asupra riscurilor legate de alegerea și manipularea substanțelor folosite pentru colorarea ouălor. De la reacții alergice, până la intoxicații digestive, ouăle vopsite necorespunzător pot afecta atât copiii, cât și adulții.
Ouăle vopsite pot ascunde pericole mari pentru sănătate
În apropierea sărbătorii de Paște, ouăle colorate devin simbolul central al mesei festive. Totuși, alegerea greșită a vopselei poate transforma o tradiție aparent inofensivă într-o amenințare pentru sănătate.
Medicul Radu Țincu avertizează că folosirea unor substanțe neadecvate poate duce la intoxicații serioase sau reacții alergice.
„În primul rând, să alegem o vopsea dedicată pentru ouă, pentru că de foarte multe ori au fost persoane care au folosit vopseluri industriale, iar acestea au un grad ridicat de toxicitate,” explică medicul.
Produsele industriale pot conține compuși chimici interziși în alimentație, care ajung ușor în organism. Chiar și manipularea vopselei fără mănuși poate fi riscantă pentru persoanele sensibile sau alergice.
Evită ouăle crăpate – pot deveni toxice
Un alt aspect periculos este consumul ouălor care prezintă crăpături în coajă. Dacă vopseaua pătrunde în interior, oul devine contaminat. Potrivit toxicologului, ingestia acestuia poate avea efecte nedorite asupra aparatului digestiv.
„Acea vopsea poate ajunge la nivelul tubului digestiv și poate determina reacții inflamatorii sau alergice locale. Pot apărea greață, vărsături sau crampe abdominale,” a precizat toxicologul.
Astfel de simptome pot fi confundate cu simple indigestii, dar în realitate pot indica o reacție la substanțele chimice din vopsea.
Vopseaua naturală – o alegere sigură și ecologică
Pentru cei care vor să evite riscurile, medicul recomandă metodele tradiționale de colorare. Ingredientele precum coaja de ceapă, turmericul sau sfecla oferă nu doar siguranță, ci și un plus de sustenabilitate.
„Sunt metode lipsite de toxicitate și mai prietenoase cu mediul. Trebuie să ne gândim și la sustenabilitate – substanțele chimice ajung în mediu și se pot întoarce la noi în diverse forme,” a spus medicul.
Colorarea naturală este la fel de spectaculoasă și nu implică riscuri chimice, fiind ideală și pentru copiii implicați în pregătirile de Paște.
Câte ouă e sigur să mâncăm? Nu exagerați!
În perioada sărbătorilor, tentația de a consuma mai multe ouă este mare. Medicul recomandă însă moderație, mai ales pentru cei care au ținut post.
„Pentru cei care au ținut post, recomand introducerea treptată a alimentelor bogate în grăsimi. Unu-două ouă pe zi sunt suficiente. Științific, până la patru-cinci ouă pe zi pot fi considerate sigure, dar mai bine ne limităm pentru a nu suprasolicita tubul digestiv,” a mai spus Radu Țincu.
Excesul poate duce la disconfort abdominal, iar ouăle, deși nutritive, nu trebuie consumate în cantități exagerate.
Combinații alimentare periculoase de Paște
Masa de Paște este bogată și variată, dar organizarea ei corectă este esențială pentru evitarea problemelor digestive.
„Să nu combinăm toate alimentele la o singură masă. Ideal e să le repartizăm pe parcursul zilei – dimineața ouă și preparate reci, la prânz ciorbă, seara friptura. Altfel, suprasolicităm tubul digestiv, care trebuie să facă față unui aport masiv de lipide și proteine într-un timp scurt,” avertizează medicul.
Această recomandare este valabilă mai ales pentru persoanele care s-au abținut de la alimente grele în perioada postului.
Alcoolul – între tradiție și risc
Vinul roșu este frecvent întâlnit la masa de Paște, dar trebuie consumat cu responsabilitate. Chiar și în cantități mici, poate influența digestia și metabolizarea alimentelor grase.
„Vinul roșu conține taninuri care pot accelera digestia, dar nu trebuie să uităm că alcoolul este un toxic pentru organism. În combinație cu mesele grele, efectul său negativ se amplifică,” spune specialistul.
Consumul moderat este cheia, iar asocierea alcoolului cu alimentele grase poate accentua senzația de greață sau balonare.
