Se închide robinetul autorităților publice locale

Astfel, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor privind reducerea cheltuielilor bugetare, instituţiile şi autorităţile publice locale nu vor mai putea finanţa, în acest an, din fonduri publice, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi sau sărbători tematice.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile şi autorităţile publice locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nu pot finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea.”

De asemenea, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la cheltuielile de investiţii să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie, în limita bugetului aprobat, se mai arată documentul citat.

Fără cheltuieli pentru mobilier de birou, reparații și consultanță

Totodată, până la finalul anului acesta, instituţiile publice nu vor mai putea angaja cheltuieli pentru mobilier de birou, reparaţii curente, consultanţă şi expertiză sau pregătire profesională.

„Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la titlul „Bunuri şi servicii”, să fie de cel mult media plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie, în limita bugetului aprobat la această natură de cheltuieli”, se precizează în document.

Prevederile nu se vor aplica pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

Potrivit sursei citate, în situaţii excepţionale şi temeinic justificate Guvernul României, poate aproba pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi la titlul de cheltuieli bugetare „Bunuri şi servicii”, iniţiat de ordonatorii principali de credite, iar în cazul unităţilor/subdiviziunilor administrativ- teritoriale, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, la solicitarea justificată a acestora.

Se amână și plata salariilor obținute în instanță de bugetari

De asemenea, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind reducerea cheltuielilor bugetare, tranşele în contul drepturilor salariale obţinute în instanţă de personalul bugetar, aferente anului în curs, vor fi achitate anul viitor, la fel ca şi tranşa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei.

„Tranşele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plăţii eşalonate, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi tranşa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se plătesc în anul 2024”, prevede documentul citat.

Aceste prevederi se aplică şi în ceea ce priveşte tranşele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, reglementate prin actele normative prevăzute la acelaşi alineat.

Prin acte normative succesive, emise în perioada 2018-2022, a fost reglementată plata eşalonată, pe o perioadă de cinci ani, a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturilor de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice.

Prevederi legate de ordonatorii principali de credite

O altă prevedere inclusă în proiectul privind reducerea cheltuielilor bugetare arată că ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat care, la data de 31 octombrie 2023, înregistrează în execuţia bugetară la unele titluri din clasificaţia economică ale unui capitol bugetar plăţi sub 50% din valoarea creditelor bugetare aprobate ar putea fi obligaţi să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului minimum 10% din valoarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament aprobate în buget.

„Se propune ca, începând cu data de 1 noiembrie 2023, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, care la data de 31 octombrie 2023 înregistrează în execuţia bugetară la unele titluri din clasificaţia economică ale unui capitol bugetar plăţi sub 50% din valoarea creditelor bugetare aprobate să fie obligaţi să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului minim 10% din valoarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament aprobate în buget la acea dată la solicitarea Ministerului Finanţelor, în termen de 5 zile de la data solicitării. Procentul de reţinere se stabileşte de către Ministerul Finanţelor prin adresa de solicitare”, se arată în document.

După expirarea termenului, Ministerul Finanţelor este abilitat să blocheze deschiderile de credite bugetare pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat până la momentul transmiterii de către aceştia a solicitării de disponibilizare.

Ce alte prevederi mai include proiectul?

Totodată, proiectul propune ca, începând cu data de 1 decembrie 2023, în Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului să se poată disponibiliza sume reprezentând credite bugetare neutilizate de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat la solicitarea Ministerului de Finanţe, în termen de 5 zile de la această solicitare, fără a afecta activitatea curentă şi de investiţii finanţată din fonduri externe nerambursabile sau din fonduri alocate prin PNRR dacă din estimarea execuţiei bugetare la nivelul ordonatorului principal de credite, până la data de 31 decembrie 2023, rezultă că creditele bugetare nu sunt utilizate în totalitate.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, evoluţia execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, impune aprobarea de măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ţinta de deficit stabilită pentru acest an.

„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârşitul acestui an, ţinta de deficit asumată poate fi depăşită, cu consecinţe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiţii în cadrul Politicii de Coeziune cât şi asupra fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, precizează iniţiatorii.

FMI estimează că deficitul bugetar va fi de 6% din PIB la final de an

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,65% din PIB după primele opt luni ale anului, la 42,19 miliarde de lei, faţă de 32,98 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB aferent primelor opt luni ale anului 2022, potrivit ultimelor date publicate la finalul lunii septembrie de Ministerul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 38,6 miliarde lei, respectiv 2,43% din PIB.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB. Fondul Monetar Internaţional a estimat, recent, că România va încheia anul 2023 cu un deficit bugetar de 6% din PIB.

Proiectul de Ordonanță de Urgență publicat de Ministerul Finanțelor poate fi vizualizat AICI.