Primarii care nu-şi mai pierd mandatul dacă-şi schimbă partidul. Explicaţia şefului AEP
În acest an, primarii pot candida pentru un alt partid, fără a-şi pierde mandatul. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP) a explicat ce prevede legislaţia.
Toni Greblă a indicat faptul că această posibilitate e inclusă în ordonanţa de urgenţă ce prevede comasarea europarlamentarelor cu localele. S-a optat pentru această variantă pentru că altfel li s-ar fi restrâns dreptul aleşilor locali de a candida.
„Această posibilitate de migrare politică de la un partid politic la altul este posibilă numai pentru că este vorba de un decalaj în iunie, atunci când se desfăşoară alegerile şi probabil începutul lunii octombrie, atunci când încep să fie constituite primele consilii locale, respectiv judeţene, iar consilierii validaţi, odată constituit Consiliul, să depună jurământul.
Din această cauză s-a optat, este o decizie care a fost asumată în Guvern, pentru a da posibilitatea acestora să candideze în alegeri, altfel s-ar fi putu înţelege că li se restrânge dreptul de a candida, limitând doar la partidul care l-a desemnat acum patru ani de zile”, a afirmat Toni Greblă.
Primarii au beneficiat de o astfel de măsură şi acum 10 ani, prin Ordonanţa 55. Întrebat de jurnalişti care este diferenţa între aceasta şi noua ordonanţă de urgenţă ce permite migrarea primarilor, preşedintele AEP a precizat că totul este acum pentru o perioadă limitată.
„Este diferit pentru că s-a urmărit ca, pentru o perioadă limitată, de la data începerii perioadei electorale şi până la terminarea alegerilor, practic, având în vedere că există un decalaj până la constituirea noilor autorităţi alese, primarii, preşedinţii de consiliul judeţean, consilierii locali, consilierii judeţeni, dacă consideră că aşa este bine pentru bunul mers al lucrurilor să poată să candideze din partea altui competitor politic, fără să îşi piardă mandatul de ales local”, a spus Toni Greblă.
Campanie electorală mai lungă pentru alegerile din 9 iunie
Vineri, 8 martie 2024, Guvernul României a adoptat actul normativ care comasează alegerile europarlamentare cu localele în data de 9 iunie.
Toni Greblă a indicat că s-a încercat o lărgire a termenelor şi a drepturilor de care vor beneficia candidaţii, precum şi votanţii.
Ajustările tehnice din ordonanţă „sunt necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi am fost preocupaţi de creşterea gradului în care cetăţenii pot să îşi exercite votul, de mărirea termenelor în care competitorii electorali pot să depună candidaturi, deci nu am restrâns niciun termen, niciun drept în nicio situaţie, ci dimpotrivă am căutat să le lărgim”, a indicat şeful AEP.
Campania electorală va putea începe pe 12 martie şi se va încheia în termen de trei zile de la publicarea rezultatului alegerilor din 9 iunie în Monitorul Oficial. Această perioadă electorală a fost extinsă anul acesta, prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
„Vă dau un singur exemplu: perioada electorală, cea în care pot fi desfăşurate activităţi care duc la obţinerea unui rezultat final a fost mărită de la 75 la 90 de zile şi pentru alegerile locale, tocmai pentru a da posibilitate în plus, un timp în plus competitorilor electorali să poată să îşi organizeze activitatea în aşa fel încât să poată să depună candidaturile, semnăturile, ş.a.m.d., inclusiv cu 30 de zile înainte să poată să fie declanşată campania electorală”, a precizat Toni Greblă.
Decizie pentru românii care votează în afara graniţelor
Sunt veşti bune şi pentru românii care votează în străinătate la aceste alegeri.
Listele suplimentare pentru cetăţenii români rezidenţi în străinătate se generează de acum electronic.
„Una dintre modificări priveşte organizarea votului în străinătate. S-a renunţat la ideea acelor liste suplimentare care erau consemnate cu pixul şi semnătura celui care vota, acum folosind SIMPV, o aplicaţie.
Lista suplimentară pentru cetăţenii români rezidenţi în străinătate se generează electronic şi se câştigă şi timp şi acurateţe, pentru că un cetăţean care a votat o dată în străinătate nu poate să mai voteze în altă secţie din ţară sau din străinătate”, a adăugat preşedintele AEP.
O altă prevedere interesantă din noul act normativ este aceea că o persoană poate candida pentru mai multe funcţii.
Mai exact, poate candida, simultan, pentru Parlamentul European, dar şi pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al Consiliului Judeţean. Se va face asta în condiţiile prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Puteţi consulta chiar aici întreaga ordonanţă de urgenţă ce prevede comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale în 2024.
oug comasare alegeri
